E.L. James, J. K. Rowling, Stephenie Meyer și Suzanne Collins nu vor lua Nobelul, iar ecranizările după scrierile lor au fost, în cel mai bun caz, doar nominalizate la Oscar. Dar au Cetatea Filmului și lumea la picioarele lor.
E.L. JAMES: GLORIA VINE PRIN INTERNET
E.L. James e autoarea cel mai recent sosită într-o galerie a scriitoarelor de limbă engleză cu un impact planetar atât la nivel de vânzări a cărților, cât și prin prisma succesului uluitor al ecranizărilor, care le-au adus o celebritate ce ține mai mult de un sfert de oră. Iubiții sado-maso, ucenicii vrăjitorii, vampirii și vârcolacii ori pământenii post-apocaliptici născociți de cele patru scriitoare au devenit atât de populari, încât Cetatea Filmului nu-i putea ignora. Respectând traseul volumelor, ecranizările i-au făcut pe critici să le acorde cel mult o grimasă, însă publicul de pretutindeni a adorat filmele făcute după cărțile romancierelor James, Rowling, Meyer și Collins.
Născută acum 52 de ani la Londra din-tr-un tată scoțian și o mamă chiliană sub numele de Erika Mitchell și devenită Erika Leonard după măritiș, autoarea trilogiei „Cincizeci de umbre ale lui Grey a lucrat în televiziune (e fiica unui cameraman BBC) ca șefă de producție. În timpul liber, nu foarte mult, întrucât i-a dăruit soțului și doi copii, citea saga cu vampiri „Amurg, despre care povestim un pic mai încolo. Și îi plăcea atât de mult, încât a început să și scrie, pe Net, cu pseudonimul „Snowqueens Icedragon (Balaurul de Gheață al Crăiesei Zăpezii). Scrierile se intitulau „Stăpânii Universului, iar personajele erau numite Bella Swan și Edward Cullen, după eroii „Amurgului. Diferența față de „Twilight era că scenele de sex erau mult mai explicite. Fanii le-au „devorat din prima clipă. Intuind succesul, „porno-mămica, așa cum a botezat-o presa, și-a strâns textele, a rebotezat personajele, Anastasia și Christian Grey, și-a luat pseudonimul E. L. James, și a rezultat o carte virtuală, e-book-ul „Fifty Shades of Grey. Era 2011, iar reclama din gură în gură, banner-ele deștept plasate și dorința publicului feminin de a-și descoperi fantezii bine ascunse în scrierile altcuiva au conturat succesul la nivel de mapamond. În 2012, cărțile vedeau lumina tiparului și tot atunci, James vindea drepturile de ecranizare. Anul acesta, de Ziua Îndrăgostiților, filmul „50 Shades of Grey a spulberat recordurile de debut în cinematografe. Desigur, criticii, cei mai mulți bărbați, s-au repezit ca niște ulii asupra acestui sirop melodramatic cu prea mult dialog, o copie a „Amurgului inferioară modelului, care și acela e inferior în general. Degeaba! Succesul filmului nu ține cont de crâcneli. O ajută asta pe E. L. James să fie recunoscută pe stradă, acasă ori la New York? Nicidecum, dar e atât de faimoasă, încât nici nu are nevoie!
J.K. ROWLING: „MAMA UCENICULUI VRĂJITOR
Tot din Anglia, mai precis din Yate, Gloucestershire, provine și scriitoarea care face la vară 50 de ani, pe numele ei real Joanne Rowling, celebră în toată lumea ca J.K. Rowling (a mai scris și sub pseudonimul literar Robert Galbraith). La 25 de ani, gândurile rătăcite ale obscurei cercetătoare de la Amnesty International prind cheag într-un tren întârziat dintre Londra și Manchester. Va scrie o carte. Urmează șapte ani în care îi moare mama, divorțează de primul soț și trăiește la limita sărăciei, până când publică „Harry Potter și piatra filozofală.
Această minionă profesoară de engleză la bază începuse să-i citească fiicei sale (are acum două fete și un băiat, din două mariaje), în loc de povești de adormit copiii, propriile sale scrieri cu școala de mici vrăjitori Hogwarts și cu vâjthaț, sportul acela înglobând mai multe discipline reale, ca să nu mai menționăm și mătura. Restul îl știți. Copiii din întreaga lume i-au îndrăgit atât de tare personajele, încât nu doar că i s-au ecranizat toate volumele, dar s-au făcut și parcuri tematice care atrag turiștii ca un magnet.
Ecranizările după seria „Harry Potter sunt și cele mai de succes dintre toate la care ne referim în acest grupaj și au fost răsplătite cu multiple nominalizări la Oscar (e drept, nu tot timpul la cele mai râvnite categorii). Firește, nu-i putem uita pe criticii de film, care observau că orice film din seria „Harry Potter comparat cu oricare din „Stăpânul inelelor pare filmat într-un chioșc de grădină. Copiii însă nu parcurg exegezele, spre norocul lui J.K. Rowling, care azi trăiește într-un castel, are o avere de aproape un miliard de dolari – brandul Harry Potter fiind cotat la nivel global la 15 miliarde de dolari –, a vândut aproape două sute de milioane de cărți traduse în 65 de limbi și a fost decorată de Regina Elisabeta a II-a pentru servicii aduse literaturii. Inutil de precizat, toți actorii care au scos capul jucând în filmele, șapte la număr, din această serie sunt în prezent niște staruri. Și toate astea, pentru că o tânără s-a apucat să scrie de mână niște povești, plictisită de naveta cu trenul.
STEPHENIE MEYER: ANI DE LICEU CU VAMPIRI ȘI VÂRCOLACI
Trecem Oceanul pentru a ajunge în Connecticut, în Ajunul Crăciunului din 1973, pentru a asista, vorba vine, la nașterea lui Stephenie Morgan, devenită prin căsătorie Meyer, cea care a cucerit lumea cu saga „Twilight, cele patru volume despre liceeni presărate cu vampiri și vârcolaci. Vegetariana Steph de azi a avut atâta succes cu ecranizările celor trei părți ale romanului-fluviu „Amurg, încât necunoscuții care au jucat în filmele respective sunt azi salariați cu milioane de dolari și au o cotă uriașă: urmăriți-i pe Kristen Stewart în „Clouds of Sils Maria ori „Still Alice și pe Robert Pattinson în „Maps to the Stars sau în „Cosmopolis!
E posibil însă ca Stephenie să fi spart recordurile și dacă ar fi scris cum și-a cunoscut actualul soț (oricum, nu e autoarea unui singur foc – după „Amurg, a sedus și cu volumul „Gazda). Când avea patru ani, Stephenie a plecat cu părinții săi în Phoenix, Arizona. Acolo a văzut un băiețel drăguț, poreclit Pancho, care i-a picat cu tronc la acea vârstă foarte fragedă, deși îl zărea doar săptămânal, la biserică. 16 ani mai târziu, au schimbat primele vorbe, iar nouă luni după aceea, se căsătoreau. În prezent, Stephenie și Christian „Pancho Meyer au trei copii.
După succesul uriaș al cărților, a venit cel imens al ecranizărilor (ca fapt divers, Stephenie Meyers și-a îndeplinit capriciul de a avea chiar o apariție episodică, în lungmetrajul din 2008). Această apariție i-a adus din partea criticii de specialitate observația că implicarea sa în film n-a dat roade, rezultând un film de un comic involuntar și ușor de uitat. Cifrele succesului vorbesc însă despre recorduri spulberate și despre o sumă frumușică strânsă la nivel planetar: 3,3 miliarde de dolari. Iar când a apărut „The Twilight Saga: New Moon, recordul de vizionare la miezul nopții a unei premiere, deținut anterior de „Harry Potter and the Half-Blood Prince, a devenit istorie.
SUZANNE COLLINS: TRILOGIA FOAMEI
Cu un an mai mare decât Stephenie Meyer e altă americană, Suzanne Collins, care a venit pe lume în Connecticut și, dintre cele patru scriitoare de succes la Hollywood, e cea mai apropiată de lumea celei de-a șapte arte. Romancieră și scenaristă TV, Collins s-a consacrat cu „Jocurile foamei, însă până să explodeze seria la nivel internațional, ea câștigase destule premii pentru cărți destinate copiilor. Când a apărut prima ecranizare a trilogiei (pe marile ecrane sunt patru părți, ultima va ieși în 2015, „Jocurile foamei: Revolta, partea a II-a) , deja i se vânduseră 50 de milioane de exemplare. Iar filmele? E suficient să menționăm că actrița Jennifer Lawrence e mai cunoscută pentru apariția în „Jocurile foamei decât pentru cea din „Silver Linings Playbook – Scenariu pentru happy-end, film care i-a adus premiul Oscar!
Scriitoarea e foarte discretă în ceea ce privește viața personală (se știe doar că e măritată și are doi copii). Preferă să se vorbească mai mult despre ce a făcut (printre altele, prima ecranizare ocupă locul trei în cele mai bune debuturi cinematografice din toate timpurile) decât despre ce și cum e ca om. Iar ceea ce a făcut ca romancier ține aproape de domeniul SF-ului, genul în care și-a plasat personajele post-apocaliptice.
HORIA GHIBUȚIU Foto GULIVER, HEPTA, NORTHFOTO