Kera Calița, cunoscuta patroană a locantei Jariștea, este, fără doar și poate, una dintre cele mai speciale personalități mondene din peisajul autohton. Cu siguranță „one of her kind”, cum se spune, Kera Calița este un personaj extrem de pitoresc, care, de la outfit la maniere, e o adevărată lecție de istorie privind Bucureștiul interbelic. Iată ce povestește despre Revelioanele din vremuri de mult apuse!
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!
Finețuri, mâncare bună, lucruri cu dichis, muzică de calitate și companie pe măsură – acestea erau atributele unei distracții pe cinste pe vremuri, după cum povestește Kera Calița, celebra patroană a locantei Jariștea. Aceasta își va introduce fanii într-o poveste din timpuri de mult trecute, însă cu un parfum fabulos, în cadrul podcastului lui Adrian Artene, chiar în ziua de Anul Nou.
Kera Calița, despre Revelioanele din Bucureștiul de altădată
Jupâneasa Kera Calița, este parcă, la fel ca și povestea ei, dintr-un film interbelic despre Micul Paris, după cum era supranumit Bucureștiul pe vremuri. Aceasta a rememorat o perioadă care-i este extrem de dragă, cea a înaintașilor săi, pe care acum încearcă să o readucă în viețile tuturor celor care îi calcă pragul.
„Întotdeauna muzica era undeva pe fundal, era muzică de înaltă clasă. Pian, vioară, vorbim aici de instrumente fine, delicate. Și lumea dansa, vorbea. Nu-i interesa mâncarea atât de mult cât dansul și compania. Aveau ce să-și spună, se bucurau. Era lumea bogată a Bucureștiului, lipsită de griji.
Era o școală și o educație… Bărbatul, în primul rând, știa și cum să-și țină partenera, într-o politețe desăvârșită. Era o altă lume care n-o să se mai întoarcă niciodată.
Se zice că atunci când mănânci struguri în noaptea de Revelion, se duc duhurile rele și vei avea numai belșug, rod și spor.
Moet & Chandon… Nimic fără Moet & Chandon (n.red. băutura care se afla pe masa de Revelion a interbelicilor).
Știți cum veneau aceste delicatese?! Cu Orient Express de la Paris. Lumea bună cumpăra', a povestit Kera Calița, în podcastul „ALTCEVA', cu Adrian Artene.
Kera Calița se trage din neam de negustori
Numele ei de botez este, de fapt, Aurora Leventis, aceasta devenind Nicolau în urma căsătoriei. A reușit să transforme cârciuma într-o afacere de succes, modul inedit în care își primește invitații, felul în care se îmbracă, dar și ambientul reprezentând un tot perfect.
La bază, nu are nicio legătură cu domeniul acesta. Este bibiliotecar de profesie, lucrând ulterior pe post de casier contabil. Însă, a început să își dorească propria ei cârciumă, la fel ca cele despre care îi povesteau bunicii ei.
„Eu am fost bibliotecar de formaţie şi după aceea, din 1980 în 1990 am fost casier contabil la Higiena. După vremurile pline de învolburări, pline de materialism-dialectic, am visat la o cârciumă. Mi-o doream de mult din poveştile bunicilor şi din închipuirile mele', a mărturisit jupâneasa Caliţa, într-un interviu pentru Life.ro.
Citește și: Ce stil de viață a adoptat Maria Ciobanu în SUA. Gheorghe Turda:„Se trezea foarte de dimineață și…
Citește și: Cum arată soacra Deliei. Artista și mama lui Răzvan Munteanu au jucat sârba în sufragerie:„Băi, nu așa, băi!
„După şcoală, în 1980, când lucram la bibliotecă venitul era foarte mic. Ş-atunci era o lume cu prieteni şi relaţii şi mama mi-a aranjat să mă angajez casier-contabil la Higiena pentru simplul motiv că se câştigau mult mai mulţi bani. Dar nu era lumea mea şi am suferit în tăcere până au venit vremurile noi, şi-am ştiut că se deschide o poartă pe care vor apărea alţi oameni, alte tabieturi şi alte ocupaţii', a mai adăugat Kera Calița.
Cum și-a deschis faimosul local
Aurelia a studiat în cadrul Liceului Șincai și, pentru că a visat încă de la început să aibă o cârciună, ulterior l-a convins pe soțul ei, după Revoluție, să deschidă acest local.
„Soţul meu se trage din neam de negustori de la Jariştea ce au avut cârciumă şi în Râmnicul Sărat; stră-străbunicii lui au avut aici, pe Calea Rahovei covrigărie şi patiserie unde a fost ucenic Panait Istrati. Bunicii după mamă fuseseră arendaşii boierului Lichiardopol; acesta avea moşii întinse şi aşa l-a adus pe bunicu la Lehliu. Numai dacă ştiai carte puteai să fii „mâna dreaptă’ a boierului.
Mama mare, pe nume Coana Ilinca, era casnică, cum se obişnuia pe vremea aceea, era un personaj aparte, puternică şi mândră şi lumea din toate satele dimprejur venea să-i ceară reţete despre salata de boeuf, icre şi torturi sau să le înveţe cum să brodeze. A crescut opt copii, după care a venit rândul să crească nepoţii, ultima fiind eu. Ceilalţi bunici de la Călăraşi, din partea tatălui, erau şi ei tot negustori”, a mai spus patroana.
S-a împrumutat de bani și a avut succes. Cu timpul, au început să vină în restaurant inclusiv celebrități internaționale.
„Au venit două seri la rând, dar nu numai ei. (n.r. cei din trupa Rolling Stones) Cei care vin în Bucureşti, trec şi pe la Jariştea (Francis Ford Coppola, cântăreţi, actori, regizori, oameni politici, oameni de cultură). La o întrunire a arhitecţilor, mi-a mărturisit doamna academician Maia Simionescu o întâmplare: A sosit Academia din Berlin şi avea pe listă obiectivele de vizitat: 1. Jariştea, 2. Castelul Peleş, 3, Academia Română’, a povestit Kera Caliţa.
Foto: Facebook
Urmărește-ne pe 
