INTERVIU Tobey Maguire, despre rolul din MARELE GATSBY

.

Este de ani buni prieten apropiat al lui Leonardo DiCaprio, alături de care merge la petreceri şi se bucură de luxul vieţii de la Hollywood. După 20 de ani, Tobey Maguire împarte din nou scena cu DiCaprio, în mult aşteptatul „Marele Gatsby', un film despre o dragoste imposibilă, despre bogăţie, exces şi vise neîmplinite.

 


 

 

 

 Ce te-a atras la „Marele Gatsby’?

Leo DiCaprio a fost cel care mi-a poves­tit despre proiect. M-a sunat şi mi-a spus că a vorbit cu regizorul Baz Luhrmann, care se gândea să facă filmul. Tot Baz a fost cel care s-a gândit la noi pentru ro­lurile lui Nick şi Gatsby. E o poveste minunată, cu personaje fascinante, foar­te emoţionantă, cu multă dramă şi despre o iubire complicată.

 

Care a fost prima reacţie după ce ai citit scenariul?

Am citit cartea înainte de scenariu, aşa că am înţeles mai bine fiecare perso­naj. În mare, am filmat scenele din car­te, dar am făcut şi câteva lucruri pe lângă, care cred că au ajutat la creiona­rea unei poveşti şi mai interesante. Cartea relatează totul din perspectiva lui Nick. E punctul lui de vedere şi se simte prezenţa sa peste tot, dar cumva nu el e în centrul atenţiei. Pe parcursul lecturii, cititorul primeşte tot felul de indicii care îl interesează şi impresio­nează mai tare. Asta am încercat să surprindem şi în film.


 

Spune-ne câteva cuvinte despre per­sonajul tau, Nick Carraway.

Este o persoană cu multă consideraţie pentru cei din jur. E scriitor, observa­tor şi un sensibil. Mi-e greu să spun ce crede despre celelalte personaje, pen­tru că în carte susţine că nu are preju­decăţi. Desigur, are păreri şi sentimen­te despre comportamentul unora, dar el nu îi judecă. Poate asculta cele mai negre şi adânci secrete ale lor, fără a le dezvălui şi fără să îi condamne pe ei. Într-un final, îi pare rău pentru suferinţele lui Daisy, dar şi ale celorlalţi. Însă, pe măsură ce înaintăm în poveste şi după ce trecem de punctul culminant, el îi consideră pe toţi nişte laşi egoişti. Gatsby e tipul care dă multe petreceri, demonstrează că poate iubi şi chiar se implică într-o relaţie care, în fond, este pură şi frumoasă.

În acelaşi timp, este complicată şi defectuoasă. Gatsby nu se preocupă cu lucrurile normale pen­tru alţii, nu îl fascinează luxul sau alte bogăţii. Pentru el, tot ce face este o construcţie care să îi readucă momen­tele de fericire trăite demult cu o fată. Ca să îl înţelegeţi mai bine pe Nick, eu îl văd ca pe o persoană tipică Vestului Mijlociu, politicoasă şi chiar blândă. Te va ierta, îţi va ierta indiscreţia, min­ciuna, înşelătoria sau furtul, dar se aşteaptă ca în toate acestea să se regăsească un dram de decenţă. Pentru mine, acesta este punctul de vedere al lui Nick.


 

MARELE GATSBY, cea mai strălucitoare poveste din lume

 

Cum a fost la filmările scenei de la marea petrecere dată de Gatsby?

A fost amuzant. Baz a fost atât gazdă, cât şi maestru de ceremonii, animând atmosfera. Sunt sigur că există materi­ale din spatele camerelor de filmat foarte amuzante. M-a uimit cadrul or­ganizat cu peste 200 de persoane îmbrăcate în costume specifice, care dan­sau sau aşteptau indicaţiile regizorale. Imaginea de ansamblu, cu oamenii aflaţi pe platou, cu cele 30 de camere de filmat mişcându-se într-o parte şi în alta, este ceva ce nu vezi prea des.


 

Baz a declarat că filmul reprezintă o imagine a timpurilor contemporane, pe care a unificat-o cu povestea din 1920. Ce părere ai despre asta?

Întâmplările prin care trec personajele nu pot fi atribuite unei anumite perioa­de. În ceea ce priveşte climatul social, nu cred că e diferit de prezent. Decorul este diferit. Muzica este puţin schim­bată, iar tehnologia a evoluat. În princi­piu, personajele îşi caută propriul drum în viaţă, aşa cum face fiecare dintre noi. Cartea lui Fitzgerald descrie perioada unei economii înfloritoare, dar şi a unei mari decadenţe. Totuşi, există un fel de tragedie la tot acest decor şi o prăpastie iminentă. Apoi, a venit Marea Depresi­une. Din punct de vedere social şi eco­nomic, ne putem regăsi în acea criză. În plus, cred că filmul surprinde cam aceleaşi poveşti, interacţiuni şi drame umane ca în prezent.


 

Cum a fost să lucrezi din nou, după atâţia ani, cu Leonardo DiCaprio?

E un bun prieten, dar în acelaşi timp sunt şi un admirator de-al lui. Nu mă surprinde că a realizat un personaj minunat, pentru că este atât de talen­tat. Trebuie să fii pregătit pentru el atât ca actor în aceeaşi scenă, cât şi ca spectator. Cu el eşti conectat la un alt nivel şi nu trebuie să te gândeşti foarte mult la scenă. M-am distrat cu el şi mi-a făcut mare plăcere să joc alături de prietenul meu.


 

Ce calităţi crezi că îi aduce persona­jului său, Gatsby?

Cred că el are oricum nişte calităţi umane extraordinare care îl reco­mandă pentru rol. E un tip foarte pro­fund şi îi place să se pregătească pen­tru rol înainte. Fiecare dintre noi se uita la câte o versiune diferită a scena­riului. Am avut mult de recuperat între scenariu, carte şi versiunea iniţială a cărţii, „Trimalchio. Leo pregătea câte o scenă, pe care urma să o filmăm şi venea la mine la uşă, îmi arăta cum credea el că trebuie să fie şi o exersam împreună. A fost amuzant pentru noi să ne documentăm în acest fel. Mi s-a părut grozav să îl văd cum caută şi ce detectiv poate deveni când este vor­ba despre meseria lui.


 

Dar cu Carey Mulligan cum ai lucrat?

Daisy este un personaj foarte intere­sant. Pot vorbi despre el din mai multe puncte de vedere. Prima impresie mi-am făcut-o după ce Baz a filmat cu Leo şi Carey în New York. Regizo­rul a realizat un filmuleţ scurt cu po­vestea din „Marele Gatsby’. În versiu­nea finală a apărut şi Carey. Aceasta spunea doar câteva cuvinte, dar era perfectă, exact cum o descria cartea. Avea o voce caldă care te invita să urmăreşti filmul. Când am auzit-o a fost aproape ca şi când m-aş fi îndrăgostit cu adevărat de ea. Asta a fost prima mea impresie. E o actriţă foarte implicată, foarte bună. E amu­zant să joci alături de ea, pentru că e plină de energie


 

 

Interviu și fotografii MEDIAPRO DISTRIBUTION

Editare RALUCA TĂMAȘ