Matinalii: Monica Anghel, George Zafiu si Vlad Petreanu

Mereu am zis ca cei care prezinta matinalul, fie la televiziune, fie la radio, sunt facuti din alt „material’. Nu-mi dau seama in virtutea carei legi fizice reusesc sa se trezeasca cu noaptea in cap, ca apoi sa vorbeasca si sa se veseleasca timp de cateva ore in direct pentru cateva mili-oane de somnorosi. „Te obisnuiesti cu asta’, mi-au spus Monica Anghel, Vlad Petreanu si George Zafiu la sedinta foto la care i-am convocat imediat dupa ce au iesit din emisie. Nu sunt o persoana matinala si nu m-am simtit niciodata prost pentru asta pana la intalnirea cu ei. Au venit cu buna dispozitie de la ra- dio si au plecat cu ea. Cat timp a durat sedinta foto au ras impreuna si au facut haz unul de altul. S-au amuzat ba de camasa roz a lui George, ba de aspectul de „vampir’ al lui Vlad dupa ce i-a fost aplicata pe fata putina pudra, ba de simpatia Monicai pentru Gerard Butler.

Monica Anghel

Dupa atatia ani de trezit la ore imposibile, nu ai obosit?

Ba da! (rade) Sigur ca am obosit. E greu, pentru ca se intampla foarte des sa ajung foarte tarziu acasa, sa dorm 2-3 ore pe noapte si sa ma trezesc la 5:30, sa vin la radio si sa trebuiasca sa fiu vesela, in forma, spontana. Sigur ca e greu, dar am mai spus-o si am sa repet, m-am obisnuit foarte mult cu radio. Ma gandesc cum as fi daca nu as mai face asta. Cred ca destul de trista. E greu, dar te obisnuiesti, ajunge sa faca parte din tine, cel putin asa simt eu.

Fiul tau, Aviv, care are acum doi ani, e la fel de matinal?

Cateodata, da. Uite, in dimineata asta s-a trezit la ora patru. (rade) Asta pentru ca e putin racit, in general se trezeste dupa ce plec eu la radio.

Cum va planificati programul in familie astfel incat sa petreceti cat mai mult timp alaturi de el?

Eu incerc sa nu imi programez mai mult de trei actiuni intr-o zi si-mi organizez timpul astfel incat cel mai tarziu la ora 5-6 dupa-amiaza sa pot sa fiu acasa. De ce? Ca sa-i putem face baie lui Aviv, sa mai stam impreuna, sa ne jucam, sa ne mai giugiulim, sa-i cant. Sunt lucruri importante de facut. Bine, cred ca in orice familie se intampla asta, nu mi se pare ceva iesit din comun. E firesc sa fie asa.

Melodia ta „Bad Love Story’, compusa de Smiley, marcheaza o schimbare. De ce a fost nevoie de  altceva?

Nu stiu daca e neaparat o schimbare, e o piesa noua compusa de niste oameni tineri si e foarte moderna. Dar asta nu  inseamna neaparat ca e o schimbare de stil. Pana la urma, calitatile mele vocale sunt aceleasi, din fericire, doar ca acum am ales o alta abordare.

Se implineste un an de cand ti-ai schimbat culoarea parului. Ce ti-a adus in plus acest an petrecut in randul blondelor?

Nimic! (rade) Lupu-si schimba parul, dar naravul ba! (rade)

Daca la inceputul lui 2012 deveneai blonda, ce alte schimbari ai in plan pentru inceputul lui 2013?

O sa devin si mai blonda. (rade) Nu stiu ce schimbari… trecerea de la bruneta la blonda s-a intamplat pur si simplu si a iesit foarte bine. Imi doresc sa lucrez foarte mult, vreau sa fac proiecte impreuna cu colegii mei de la Europa FM. Vreau sa fac un proiect muzical care nu s-a facut in Romania pana acum si lipseste de pe piata de aici. Nu spun despre ce este vorba, nu vreau sa-mi ia cineva ideea. (rade)

George Zafiu

Dupa 12 ani in care ai moderat Europa Express singur, acum ai doi colegi. Ai ramas cu reflexele celui ce sustine singur o emisiune?

Da. La inceput aveam tendinta de a vorbi singur – eu centram, eu dadeam cu capul, nu m-am simtit deloc confor­tabil, pentru ca trebuia sa impart repli­cile si cu Monica si cu Vlad. Nu ma simteam bine, eram obisnuit altfel. Mi-au trebuit vreo trei saptamani sa ma acomodez, iar acum eu centrez si Mo­nica da cu capul.

Pentru Europa Express te trezeai ceva mai tarziu. De cate ori ai intarziat pana acum la radio, pentru matinal, din cauza ca nu te-ai trezit la timp?

Slava Domnului, niciodata! Exista o problema, nici Monica si nici Vlad nu fac butoane, cum spunem noi. Partea tehnica e asigurata de mine si atunci, din punctul asta de vedere, ar trebui sa fiu la radio cel tarziu la sapte.

Esti la fel de spontan ca la radio si atunci cand trebuie sa inventezi povesti pentru fetita ta, Alexandra? As spune ca asta e proba de foc.

Am fost spontan intr-o seara… Ea e la varsta la care nu are foarte multa rabdare pentru o poveste mai lunga si atunci m-am gandit sa inventez eu o poveste foarte scurta. I-am explicat ca o maimutica s-a pierdut de mama ei in padure, a inceput sa o caute, dar gasea de fiecare data ba un pui de leu, care era cu mama sa, ba o capra, care era de asemenea cu iedul ei. Ideea era ca la fi­nalul povestii trebuia sa-si gaseasca si ea mama, dar Alexandra a inceput sa planga in hohote, intelesese ca maimutica se pierduse de mama ei. Ma rog, a fost destul de… cred ca nu am ales cea mai buna poveste, o sa incerc sa fiu mai spontan data viitoare.

Recent, te-ai implicat in strangerea de fonduri pentru Telefonul Copilului, ca ambasador al campaniei „Un apel pierdut, o copilarie pierduta’. Ai avut pana acum vreo experienta directa le­gata de copiii necajiti?

Teoretic, ar trebui sa spun ca a fost o placere sa ma implic in aceasta campa­nie, dar in realitate nu e chiar asa. Copiii aceia chiar au nevoie de noi, Eu­ropa FM a mai participat la o campanie de strangere de fonduri. Daca pana acum era doar un gest frumos sa incerci sa strangi bani, de vreun an si jumatate e mai mult decat atat si orice privire trista din partea unui copil pe strada e un semn pentru mine ca sufera. Apropo de Telefonul Copilului, nu suna acolo doar cei care sunt abuzati fizic sau ver­bal, suna si copiii tristi care nu au cui sa-i spuna o poezie. Parintii lor nu au timp, pleaca devreme la munca, ajung tarziu acasa, incearca sa faca bani pen­tru familie, iar copiii raman singuri. In­clusiv pentru ei trebuie sa facem ceva.

Vlad Petreanu

Cum faci fata trezitului la prima ora?

Nicio problema cu trezitul de dimi­neata; intr-un minut sunt limpede si gata de treaba.

Ti-a schimbat viata in mod semnifica­tiv aceasta modificare de program?

Da, am mai mult timp liber si incep ziua cu un tonus mult mai bun.

Dupa ce mai toata cariera ta a trebuit sa fii serios, la „Desteptarea’ trebuie sa fii vesel. Cum ai comutat de pe o stare pe alta?

Nu am avut niciodata obligatii contrac­tuale de a fi „vesel’ sau „serios’. Am avut doar obligatia de a respecta forma­te editoriale. In zona stirilor tv, am zambit adesea si la televizor (cat despre talk show, am ras de-a binelea in „live’ de multe ori, cu sau de invitati, dupa caz). „Desteptarea’ are un format mai „light’, cum si trebuie pentru un mati­nal de FM, dar asta nu inseamna ca suntem doar o colectie de hohote. Sun­tem si foarte seriosi cand lansam teme sociale, politice sau economice care preocupa societatea si luam telefoane in direct, de la ascultatori, la dezbaterea diminetii, de exemplu. Ideea nu e sa fii cu premeditare vesel sau serios, ci sa fii pur si simplu onest in raport cu subiec­tele pe care le tratezi. Nu sunt monodi­mensional, unele lucruri ma amuza, al­tele ma ingrijoreaza, iar radioul imi permite sa exprim firesc toate acestea.

In majoritatea cazurilor persoanelor publice, traseul a fost radio si apoi te­leviziune. La tine a fost invers. S-a aratat cineva uimit de acest traseu?

Eu am facut pana acum presa scrisa, te­leviziune si am facut si radio. Nu pri­vesc aceste genuri de presa ca asezate pe o scara, ci ca forme diferite de expre­sie jurnalistica. Sunt forme de comuni­care pe care le respect in mod egal. Mai si public prin gazete, cand mi se cere, si nu consider ca asta ar fi mai jos sau mai sus decat radioul sau televiziunea. Am un blog si scriu zilnic, mai bine sau mai rau si, la fel, cred ca e o alta forma de comunicare legitima. Cred ca trebuie sa te preocupe mai intai publicul caruia i te adresezi si cred ca nu e cazul sa ne cautam singuri propria importanta.

Ai un blog riguros, unde iti exprimi parerile raspicat. Cand ti-a parut rau ultima data ca ti-ai exprimat o anu­mita opinie?

Nu e chiar „un blog riguros’, dar ma bucur ca asta e perceptia. Nu mi-a parut niciodata rau pentru opiniile mele, pen­tru ca au fost intotdeauna ale mele, nu transmise de altcineva in plic. Nu ma simt confortabil cand gresesc si trebuie sa rectific, de exemplu, dar asta e pretul pentru a ramane independent: porti intreaga raspundere pentru tot ce spui, inteligent sau stupid. Dar ramai, macar, cinstit si corect.

Ti-e dor vreodata sa apari la televizor?

Televiziunea are acest pacat: poate lua mintile. Eu am fost intotdeauna imun la acest virus.

Ti se intampla ca din reflex, dupa atatia ani de televiziune, sa verifici detalii care tin de partea estetica in timpul emisiei radio?

Nu, dar mi se intampla sa gandesc vizu­al multe din intamplarile de la radio.

Interviuri de OANA POPOIAG

Foto: CIPRIAN STRUGARIU

Machiaj si coafura Monica: MADALINA ORTOPELEA

Machiaj Vlad si George: IULIA FILIP