Decembrie a fost o luna plina de emotii pentru Iuliana Tudor. Pe langa provocarile ca Ambasador Crucea Rosie, vedeta TVR a sarbatorit doi ani de cand a venit pe lume fiul sau, Tudor.
Unii oameni pur si simplu nu-si pot lua vacanta. Cum emisiunea „O data-n viata' nu a reintrat deocamdata in grila din cauza procesului de restructurare prin care trece TVR, Iuliana Tudor si-a canalizat energia catre Crucea Rosie Romania. De fapt, acesta a fost unul dintre primele lucruri pe care le-am discutat cand ne-am intalnit, intr-o dimi-neata de luni. Inutil sa mentionez ca a fost mai mult decat punctuala.
Cum ai gasit in viata ta loc pentru voluntariat? A fi Ambasador Crucea Rosie nu e doar un titlu onorific, presupune deplasari, munca de teren…
Nu a trebuit sa gasesc loc, Gala Crucea Rosie a venit firesc, ca o provocare profesionala. Mi-am dorit sa vad care e mecanismul unei asemenea gale, cum se face un asemenea eveniment de televiziune, apoi i-am descoperit pe cei de la Crucea Rosie, i-am cunoscut mergand in tara, participand la actiuni alaturi de voluntari. Mi-am dat seama ca am fost oarecum o ignoranta in acest domeniu, mi-a fost la un moment dat si rusine de faptul ca oamenii aceia se duc acolo si doneaza timp, in primul rand, fara sa astepte nimic in schimb, iar eu nu facusem asta pana atunci. M-am apropiat foarte mult de zona asta si pentru ca e, daca vrei, ca o gura de oxigen in lumea asta de consum. Pentru mine, Crucea Rosie e un refugiu din toata nebunia vietii exterioare.
Ai salvat viata cuiva vreodata?
Nu in mod direct, de aceea si merg la cursuri de prim ajutor la Crucea Rosie, pentru a fi pregatita. Indirect, insa, consider ca am facut asta prin reusitele programului „O data-n viata', cu ajutorul tuturor romanilor care au facut donatii. Mi-a ramas in minte cazul unei femei aflate in scaunul cu rotile. A ramas insarcinata, desi doctorii i-au spus ca nu poate naste. Ea a simtit, insa, ca trebuie sa duca sarcina pana la capat. Singurul loc unde putea fi supravegheata era o clinica din Barcelona. Am gasit niste romani stabiliti acolo care au ajutat-o, i-au platit biletul de avion, spitalizarea si s-a intors la Bucuresti cu copilul in brate. Asta a fost o mare reusita, emisiunea era singura ei speranta, doctorii spuneau ca pot sa moara si ea si copilul la nastere. Vezi, cand intalnesti asemenea oameni, iti redimensionezi prioritatile.
Totusi, munca ti-a distrus o data sistemul imunitar. Pana unde ai merge pentru pasiunile tale?
Am mers pana la capat, au fost ani in care am sacrificat tot. Cand faci ce iti place, nu o simti ca pe o corvoada, te incarca cu energie. Pe mine m-a motivat in fiecare saptamana sa fac altceva, sa descopar altceva. Eu nu mai pot fara direct, la o emisiune inregistrata sunt altfel, m-am pregatit pentru emisii foarte grele in direct, fara sa mi se para deloc usor sa faci un interviu bun. Sunt oameni pe care ii admir din toata inima pentru asta.
Daca fiul tau va alege sa munceasca pana la epuizare, ca tine, il vei opri?
Atat timp cat simte ca munca e un motor important pentru viata lui, ca ii face placere, ca il motiveaza a doua zi, ca il face fericit finalmente, go for it! (rade)
Cu cine ramane Tudor cand ai actiuni alaturi de Crucea Rosie?
Ramane cu bona de la 8 dimineata pana la 6 seara. Si eu si sotul meu avem grija sa fim acasa la ora 6, iar in weekend am incercat sa-mi iau cat mai putine evenimente.
Fiul tau implineste luna aceasta doi ani. Ce-ti vine prima data in minte cand rememorezi momentul nasterii?
Momentul in care l-am mirosit. Cand mi l-a adus asistenta si mi l-a pus in brate, l-am mirosit si mi-am zis ca acela e mirosul iubirii.
Ai descoperit ceva surprinzator despre tine ca om in acesti doi ani de cand esti mama?
Da, ca exista in mine mult mai multa rabdare decat as fi crezut.
Dar despre relatia cu sotul tau?
O relatie de 18 ani trece prin multe etape. Eu am crescut langa Razvan, m-am dezvoltat langa el, e omul care ma cunoaste cel mai bine si care a avut rabdare. Este cu 8 ani mai mare ca mine. A fost ingaduitor cu faptul ca o femeie pe care o cunosti la 18 ani trece prin multe transformari pana la 35, cat am eu acum. A stiut sa ia fiecare moment, cu bune, cu rele si sa gaseasca o constanta.
La prima vedere, pari un om foarte echilibrat. Ai fost mereu asa?
Nu. Echilibrul acesta vine dupa ce treci prin niste experiente pe care eu le-am parcurs si am avut norocul sa si in-vat din ele. Stii cum e, in viata Dumnezeu iti da lucruri, intalniri, experiente, clipe, chiar si o secunda poate insemna ceva. Daca a trecut pe langa tine si nu ai invatat nimic…
Ce experiente te-au invatat sa fii echilibrata ?
Un moment in care am avut probleme de sanatate si mi-am dat seama cat de subtire e firul acesta care se numeste viata si care se poate rupe intr-o clipa. Foarte fragila m-am simtit atunci. Cu toate astea, vezi tu, pana la urma gasesti forta sa mergi mai departe.
Mai esti workaholica?
Cred ca tot o colega de-a ta din presa mi-a zis asta. Dar nu mi-a zis-o ca pe un repros. Mi-a spus ca da, fac parte din categoria workaholicilor. Asta e, dar, repet, nu percep ceea ce fac eu ca pe o munca.
A fost 2012 un an bun pentru tine?
Cred ca a fost cel mai frumos an din viata mea. De cand a venit Tudor pe lume trec altfel zilele. Pot sa spun ca a fost atata dragoste in anul asta, incat e usor coplesitor pentru mine. A venit din toate partile si total neasteptat, cand te trezesti inconjurat de atata dragoste, e minunat. Ma uit in ochii lui si nu-mi mai trebuie nimic.
Rhea Costa a lansat linia vestimentara „Iuliana Tudor by Rhea Costa.
Un procent din vanzarile acestei colectii va fi directionat catre Crucea Rosie. De asemenea, de Crucea Rosie o leaga cifre deloc de neglijat. Mi-a povestit de aplicatia de Prim Ajutor lansata in varianta pentru Iphone, ce ofera solutii in situatiile-limita si poate fi descarcata gratuit din AppStore. Pentru fiecare descarcare Crucea Rosie va primi 2 euro, suma urmand a fi folosita pentru a infiinta Centre de Prim Ajutor in zone izolate.
De Oana Popoiag
Foto Andreea Iancu
Vestimenttie Rhea Costa
Machiaj Narcis Simandan
Coafura Cristi Pascu