DANIELA NANE: Secretele unei actriţe matinale

„Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, vorbeşte-i de planurile tale”, mi-a spus Daniela Nane, deşi fiecare zi a ei începe cu un mic plan: acela de a se trezi la 6.30. Joacă alături de Gérard Depardieu şi Harvey Keitel în „Condamnat la viaţă”, dar viaţa ei e departe de cea a unei dive. Este actriţă la Teatrul Bulandra, joacă în filme, susţine cursuri de actorie pentru copii prin intermediul asociaţiei „Studio Daniela Nane”, la sfârşitul lui aprilie a avut un spectacol de muzică şi poezie de dragoste, „Şoaptele inimii”, împreună cu pianista Ioana Maria Lupaşcu, este mama unui adolescent, o misiune solicitantă în sine; iar lista este deschisă. Vedetele nu sunt prea încântate de shootingurile matinale. Tu nu ai avut nicio problemă. Cu ce baterii funcţionezi?Eu sunt nevoită să funcţionez. Jobul nu-mi permite să zic „azi mă doare capul, nu pot să lucrez”. Întotdeauna am fost matinală. Nu pierd nopţile, prefer să adorm seara mai devreme şi să mă trezesc dimineaţa. Uneori, când am filmări, trebuie să mă trezesc la 5, ca să pot pleca la 6 de acasă, la 7 intru la machiaj, coafură, costum, ca la 9 să fiu pe platou şi lucrez 12 ore. Acesta e ritmul unui film, nu ai ce face. Mai mult decât atât, trebuie să fii foarte punctual. Dacă îţi vine maşina la 6.20 şi întârzii 5 minute, cel care trebuie luat la 6.35 stă după tine. Nu-i corect, nu-i frumos. Şi ce faci când îţi scapă lucrurile de sub control? Din afară, s-ar zice că ai un ritm foarte stresant.Nu e stresant, din fericire pot alege lucrurile pe care vreau să le fac. Când mi-am dat seama că mă obosesc ieşirile seara la petreceri mondene, unde nu făceam nimic, m-am reorganizat, am mers doar unde era absolut necesar. Eu lucrez trei seri pe săptămână, ţin cursurile de actorie cu copii, dacă mai am şi spectacol una-două seri pe săptămână, îţi dai seama câte seri îmi rămân pentru a petrece timp cu copilul meu sau, pur şi simplu, pentru a mă odihni. Gândeşte-te că, indiferent la ce oră mă culc, eu trebuie să mă trezesc zilnic dis-de-dimineaţă. Chiar dacă termin spectacolul la 22.30... Până ajung acasă, până mă demachiez, până trece adrenalina scenei... Nu ai luat în calcul până acum un lucru, dar dacă îl iei, înţelegi de ce am cearcănele astea... eu mă trezesc în jur de 6.30, deoarece copilul meu la 7.30 are prima oră la şcoală. Cât a fost iarnă, chiar dacă şcoala e destul de aproape, l-am dus cu maşina, doar nu-l lăsam să meargă singur dimineaţa prin frig. Faptul că faci lucrurile care îţi plac nu înseamnă că ele sunt mai puţin obositoare.E adevărat, sunt obositoare, dar importantă e atitudinea. Stresul vine de la lucrurile pe care nu vrei să le faci şi le faci sau de la cele pe care vrei să le faci şi nu le faci. E simplu. Apropo de lucrurile care ne scapă de sub control… e o instanţă superioară care decide ce se întâmplă cu noi. Ai nişte planuri, faci ceea ce trebuie ca să le împlineşti, dar dacă rezultatele nu sunt cele aşteptate, asta nu mai ţine de tine.[caption id="attachment_232052" align="alignleft" width="300"] Daniela Nane si Harvey Keitel[/caption] Unele se împlinesc. Recent a avut loc lansarea filmului „Condamnat la viaţă”, în care joci alături de Gérard Depardieu şi Harvey Keitel. Cum au lucrat cei doi mari actori cu voi, cu actorii români?Cele 3 săptămâni în care am lucrat zi de zi cot la cot cu ei pe platou au fost ca un workshop pentru mine. Au fost foarte încântaţi de cum au lucrat cu noi, actorii români. Harvey Keitel mi-a spus că mă apreciază ca actriţă. Mă rog, acestea pot fi şi vorbe politicoase, dar cu siguranţă s-au simţit bine. Harvey spunea mereu ce aşteaptă de la partener şi mi-ar fi spus dacă voia altceva de la mine. Îţi aminteşti un moment în care te-ai simţit foarte nesigură pe tine? Când eram în facultate. Toate colegele mele jucau în examenele celor de la Regie, iar eu patru ani de zile nu făcusem niciun scurtmetraj şi mă gândeam „oare chiar nu mă pricep deloc?” Deşi în primul an am fost singura care a luat nota 10 de la toţi profesorii. Ştiam că sunt destul de bună şi nimeni nu m-a distribuit, cu toate acestea. Peste ani m-am întâlnit şi am lucrat cu Petre Năstase, care mi-a spus că mă ştie din facultate, că m-a văzut în examene şi că eram foarte talentată. „Dacă eram aşa de talentată, de ce nu m-ai luat să joc la tine în film?”, l-am întrebat. Răspunsul lui m-a surprins: „Păi, toţi voiam să lucrăm cu tine, dar îndrăznea vreunul să se apropie? Puteam noi să ajungem la tine? Veneai în bufet, luai un suc sau un sendviş şi ieşeai imediat, nu stăteai de vorbă cu noi.” La bufetul facultăţii era un fum de ţigară de nu puteai sta, normal că plecam repede. Ei credeau că am eu fiţe, dar eu, de fapt, nu puteam sta în fumul de ţigară. E posibil să fi avut o fire mai rezervată, totuşi. Cât am fost foarte tânără mi-am pus o barieră de protecţie astfel, deoarece din 10 bărbaţi pe care îi întâlneam, 8 ar fi vrut să fie cu mine într-un fel sau altul. Aşa că toată viaţa a trebuit să fiu foarte serioasă. Eram sătulă, îţi spun, de tot felul de propuneri, şi-n plus, m-am ferit să am nevoie de cineva. Nu am apelat la nimeni, ca să nu-mi fac obligaţii. A fost foarte greu, puteam apela doar la prietenii bărbaţi cu care ştiam că pot fi numai prietenă şi atât. Citeşte continuarea interviului în pagina următoare Iar eu care credeam că întrebarea cu frumuseţea care aduce probleme e lipsită de sens.Depinde de om. Probabil că ar fi fost foarte simplu să găsesc un bărbat care să mă ţină ca pe o prinţesă, dar nu am putut face asta. Nu zic că-s eu perfecţiunea întruchipată, e clar că nu sunt, dar sunt lucruri pe care nu le poţi accepta la un bărbat. E greu de găsit un bărbat acceptabil?Nu e nici greu, nici uşor. Nu-l găseşti tu. Dacă e să fie, ţi-l dă Dumnezeu. Poate fi cel mai frumos, cel mai deştept bărbat din lume, dacă nu simt că am ceva de comunicat cu omul acela şi nu înfloreşte sufletul când mă gândesc la el, ce mai e de discutat? Dar poţi gândi atât de raţional când vine vorba de dragoste?Eu cred că e mai bine să fii singur decât cu cineva nepotrivit. Da, dar asta nu înseamnă că nu te poţi îndrăgosti de cineva total nepotrivit. S-au văzut atâtea cazuri.Asta spun, că dacă nu-ţi vibrează sufletul, degeaba. Nu-ţi imagina că eu nu am făcut această greşeală. De fapt, nu ştii dacă e greşeală sau destin. Tot ce putem face e să ne trăim viaţa cât putem de bine, iar la final, când ne-om duce Sus şi vom vedea ce am făcut, atunci vom şti dacă a fost bine sau nu. Click aici pentru galeria foto Daniela Nane si video making-of! Prin natura a ceea ce faci, eşti un om care dă mai departe. Pe tine cine te ajută să te ridici când cazi?Ştii cum e? Eu nu-mi permit să cad, dacă depind de mine atâţia oameni. Degeaba ai 39 de grade febră dacă ai spectacol la teatru. Nu e vorba că sunt eu un erou, toţi actorii fac asta. Îi poţi spune copilului că eşti obosită şi nu-l poţi duce la şcoală că ai avut spectacol sau că plouă? Îţi poţi permite să spui „sunt obosită, cad, mi-e rău?” Nu poţi, mergi înainte. E trist, ştiu, dar nu am încotro. Problema e când chiar cazi la pat. Te refaci cât de repede se poate, pentru că trebuie să intri din nou în joc. [caption id="attachment_232052" align="alignleft" width="300"] Alaturi de Gerard Depardieu si fiul ei, Codrin[/caption] Şi care e motorul care te ţine în mişcare?Liniştea pe care mi-o dă înţelegerea faptului că fac ceea ce trebuie să fac. Sufleteşte, conştientizez că multe din aceste lucruri sunt parte a misiunii mele personale. Cum îmi dau seama? Ceea ce fac îmi aduce bucurie. Ca de exemplu, cursurile de actorie pentru cei mici. (n.r. în decembrie 2012 a avut trei reprezentaţii cu primul spectacol muzical pentru copii jucat de copii în România, regia Daniela Nane, muzica Adrian Daminescu, text Dan Doboş). Când văd că vin copiii cu ochii în pământ şi în 2-3 luni devin vorbăreţi, că înfloresc pur şi simplu, mă bucur foarte mult. Care e cea mai recentă surpriză pe care ţi-a făcut-o fiul tău, Codrin?Am avut parte de una interesantă anul trecut, de 1 aprilie. Codrin şi-a invitat prietenii la film la mall spunându-le că e ziua lui. Pe mine nu m-ar fi dus capul să fac aşa ceva. M-a sunat un părinte să mă întrebe unde e petrecerea. Zic „ce petrecere!? Când, cum?” I-am spus apoi lui Codrin: „Atunci fă-ţi ziua cu două săptămâni mai devreme, dacă ai anunţat copiii.“ (râde) Ziua lui e pe 20 aprilie O EXPERIENŢĂ UNICĂ Daniela a filmat alături de Gérard Depardieu şi Harvey Keitel timp de trei săptămâni pentru filmul „Condamnat la viaţă”. Iată ce a impresionat-o: „Au două stiluri de joc diferite. Depardieu e spontan, improvizează foarte mult. E «viu», foarte atent la ce e în jurul lui, la ce primeşte de la partener. Harvey Keitel este în extrema cealaltă. El îşi construieşte personajul mental, ca la Lego, din fiecare privire, gest, reacţie la cuvântul partenerului.” Interviu de OANA POPOIAGFoto ANDREEA GOIAStilist DARIA GEORGESCUMachiaj MIRELA VESCANCoafură LAURENT TOURETTE (Salon Laurent Tourette)Vestimentaţie GUESS, ROBERTO CAVALLI, VALENTINOAccesorii LONGINES (GALT), ESCADA, VALENTINO, BCBG MAX AZRIAFotografiile au fost realizate la PALAZZO LIDO.