Elena Udrea, despre Revoluția din 1989: „Am început să strig către soldaţi: Nu trageți!”

.

Elena Udrea, despre Revoluția din 1989. În perioada Revoluției din anul 1989 multe dintre vedetele din România au fost martore la scene extrem de dure. Printre acestea se numără și Elena Udrea, care a povestit recent anumite evenimente pe care le-a simțit în acea perioadă! Iată ce își amintește fostul ministru!

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!


Elena Udrea a povestit recent despre clipele prin care a trecut în Revoluția din 1989. Ea a scris pe blogul său anumite aspecte ce țin de modul în care oamenii reacționau la acea vreme. Fostul ministru susține că evenimentele care aveau loc erau cu adevărat grele!

Aceasta a vorbit despre perioada în care era doar un copil de 15 ani. Se pare că totul a rămas în mintea Elenei Udrea și au pus amprenta asupra evoluției sale.


Citește și: Ce relație a fost, în anii 90, între Elena Udrea și fotbalistul Ilie Stan:'O femeie deosebită'

Citește și: Elena Udrea încă nu și-a cunoscut soacra! Motivul pentru care nu s-au întâlnit:'Sunt curioasă cum e'

Citește și: Constantin Enceanu a plâns pe scenă, după moartea lui Petrică Mîțu Stoian:„Din nefericire, vorbim la trecut de bunul nostru prieten’

Citește și: Bobby Păunescu, consiliat de un fost ofițer de rang înalt din CIA pentru filmul Fantomele.Milt Bearden a fost spion 30 de ani

Elena Udrea, despre Revoluția din 1989

Revoluția din 1989 și-a pus amprenta asupra personalității Elenei Udrea. Aceasta susține că a crezut în Revoluție și a ieșit în Piața Dacia la proteste, deși avea 15 ani.

‘Eu sunt dintre aceia care au crezut în Revoluţie.În zilele acelea, începând cu 22 decembrie, am ieşit în Piaţa Dacia unde pe la ora 15.00 se adunaseră mulţi oameni. S-au auzit împuşcături. Mai târziu, pe la 18.00-19.00, s-au auzit împuşcături şi la Lumea Copiilor. Se făceau coloane pentru plecarea spre Bucureşti. (…)  Nu m-au acceptat, eram o fată de 15 ani, au considerat că nu pot ajuta cu nimic. Pe bună dreptate. Când am plecat spre casă, am coborât la alimentara de la subsolul magazinului Dacia.’, a scris ea pe blogul său personal.


Ea a povestit că în acea perioadă le făcea sandvișuri soldaților și voluntarilor care asigurau paza anumitor instituții, însă a fost surprinsă de o baricadă în fața clădirii Poștei Române.

„Aveau brânză de burduf şi cârnaţi olteneşti. La liber, fără coadă. Mi s-a părut extraordinar.(…)  Am ajuns acasă şi am pregătit pachete cu sandwich-uri şi ceai fierbinte pentru soldaţii şi voluntarii care asigurau paza diverselor instituţii de stat buzoiene.  Îmi amintesc cum în faţă clădirii Poştei Române, un fel de Palatul Telefoanelor, era o baricadă. Am ridicat mâinile pline de sacoşe şi am început să strig către soldaţi nu trageti’. Pare hilar acum, nu-i aşa?, a continuat ea.


„Nu știam mai nimic despre democrație’

Aceasta susține că la acea vreme nu avea foarte multe cunoștințe cu privire la ceea ce înseamnă democrație, însă cu toate astea, a continuat să protesteze alături de alți voluntari.


‘Am făcut parte din brigăzile de voluntari care verificau identitatea trecătorilor întârziați. Speram să prindem vreun securist. Am organizat apărarea pe timp de noapte a blocului în care locuiam. Vecinii făceau de pază cu rândul și am blocat și ușa cu banca din fața imobilului. Nu a încercat nimeni să ne atace. Era o nebunie în oraș și în țară. Am crezut în ceea ce făceam și am crezut că numai cu acțiunea fiecăruia dintre noi puteam schimba sistemul în care trăiam și care ne sufoca. Nu știam mai nimic despre democrație. Știam doar că trebuie să scăpam din drama regimului lui Ceaușescu.’, a mai scris ea pe blogul său.

Sursă foto: Facebook