Drama lui Jean Paler. Cum a ajuns să muncească cot la cot cu pușcăriașii

.

Deși cu toții l-am văzut pe Jean Paler mereu cu zâmbetul pe buze, actorul nu a avut o viață fericită. În vremea comunismului ajunsese să lucreze cot la cot cu pușcăriașii și a trăit în condiții ce demonstrează că expresia „viața bate filmul' este cât se poate de adevărată.

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE MAI, GRATIS, AICI!

Jean Paler, celebrul actor de comedie, pe care îl vedem mereu cu zâmbetul pe buze, are o poveste de viață tristă și impresionantă în același timp. Artistul a povestit cu greu, pentru impact.ro, unde a fost nevoit să lucreze în timpul comunismului și a explicat în ce condiții groaznice trăia.


Actorul refuză să mai revină pe Transfăgărășan, locul în care mulți dintre colegii săi de armată și-au pierdut viața, unde a îndurat atât foamea, cât și frigul și unde a slăbit atât de mult încât ajunsese să fie de nerecunoscut. Jean Paler a povestit în detaliu cum a decurs cea mai neagră perioadă din viața lui.


Jean Paler: „Acolo mirosea a moarte’

Cine s-ar fi gândit că Jean Paler a muncit la construirea Transfăgărășanului. Actorul a avut o viață grea în acea perioadă, mai ales că risca să moară în orice moment, așa cum s-a întâmplat cu mulți dintre colegii săi, deoarece lucrau cu dinamită.

Actorul a mărturisit că nu mai merge pe celebra șosea deoarece are numai amintiri neplăcute, dar a povestit cu lux de amănunte cum a decurs acea perioadă din viața sa.

Un an și trei luni am muncit pentru ‘Transfăgărășan’, am  lucrat pe partea Căpățâneni. Stăteam prins în cordelină, la 80 de metri, puneam dinamită, mă pricepeam, căci făcusem școala de artificieri. Mulți colegi de-ai mei s-au dus pe copcă, pentru că adesea se surpa muntele, pleca cu tot cu bolovani, la vale. Eu băgam dinamita și să mă ascundem, aveam la dispoziție doar câteva secunde, ca să nu fiu îngropat de viu. Acolo mirosea a moarte‘, așa începe povestea lui Jean Paler.

Citește și: Cum arată Jean Paler la 10 ani după ce s-a mutat din București! Actorul de 67 de ani a ajuns de nerecunoscut:


Citește și: Costin Mărculescu, uitat de prieteni la parastasul de un an:

Citește și: Prima reacție a Reginei Elisabeta după nașterea fiicei lui Meghan Markle și a lui Harry.

Citește și: Actorul Valentin Uritescu a împlinit 80 de ani singur pe patul de spital:

Actorul a povestit că, în fiecare zi, el și colegii lui mâncau orez. Doar o dată la două zile li se dădea mazăre, iar cuvântul carne nici măcar nu exista. Nici cu căldura nu o duceau prea bine. Pentru a putea încălzi camerele în care stăteau, făceau focul folosindu-se de butoaie sparte, căci lemnul era înghețat.


A muncit în condiții greu de imaginat: ‘La două zile, ne dădeau mazăre, iar în fiecare zi primeam orez, îi ziceam balastru. Carnea nu exista. Ceaiul era o apă colorată. Dimineața ne dădeau o bucățică de slănină și o felie de pâine. Așa s-a construit Transfăgărășanul. Făceam căldură în camerele improvizate din niște panouri, cu ajutorul unor butoaie sparte. Lemnul era înghețat‘, a spus Jean Paler.

Nici de apă caldă nu putem vorbi. Actorul a povestit că aveau apă călâie și că erau nevoiți să se spele în viteză ca să nu se răcească: „Nu aveam unde să ne spălăm, era o mașinărie cu apă călâie, adusă de jos, de la șes, trebuia să te speli în viteză, era aproape rece. Ni s-a dat, când am venit aici, un sfert de săpun, doi metri de ață, un ac înfipt în săpun și o pastă de dinți mentolată. Ne spălam singuri hainele, puneam chiloții și izmenele sub saltea și ne culcam pe ele, sperând să se mai usuce, până dimineață. Dar, tot umede erau, așa le luam pe noi‘.


Frica de Ceaușescu

Jean Paler făcea parte dintr-o unitate militară de topografie, din Buzău. Soldații erau speriați nu numai de munca istovitoare, ci și de vizitele neașteptate ale lui Ceaușescu.

Ceaușescu venea în vizită și la noi, dar și la Combinatul siderurgic care se construia la Galați, tot cu soldați. Aceste munci se făceau cu soldați luați direct la lopată, la dilibau, se spunea pe atunci. La combinat, când a ajuns Ceaușescu, soldații aveau hainele rupte și murdare, căci se muncea în schimburi, trebuia să dai planul de muncă, altfel, te certau ofițerii. Soldații încercau să îi dea onorul, dar nu știau să țină arma, să stea aliniați, nu știau salutul față de președinte. Ceaușescu a întrebat atunci: ‘Ce sunteți, măi, armata lui Ciombe?‘, făcând referire la țările africane’, a povestit Jean Paler.


Când a aflat că acei soldați fuseseră aduși direct la lopată, el a dat un ordin, o circulară. Prin urmare, unitățile militare de intervenție, operative, unde se făcea armata la greu, ca să fii la granița României, în caz de război, le-a adus la muncă, pe șantier, iar pe cei de la lopată i-a pus să facă Armata. Eu făceam atunci parte din armata de intervenție, făceam hărțile militare, așa că ne-au dus pe șantier, la Transfăgărășan‘, a mai spus Jean Paler.

Jean Paler a menționat că nu a mai avut niciodată puterea și curajul să revină pe Transfăgărășan, loc în care mulți dintre colegii lui și-au pierdut viața chiar înainte de întoarcerea acasă.


Cu toții au fost trimiși la Timișoara, unde au fost depuricați înainte de plecarea acasă: „După ce am scăpat de iadul de acolo, ne-au dus la Timișoara, unde ne-au depuricat, înainte să plecăm acasă. Făcusem o dermatită de contact și păduchi, ne-au dat niște pungi cu DDT, un praf care se dă și în cotețul de găini. Au murit 6 soldați pe șantier, mai aveau o săptămână până să vină acasă, s-a surpat șoseaua cu ei, înainte de a se turna betonul, pe Transfăgărășan, s-a întâmplat adesea asta‘.


Actorul a mai povestit că soldații lucrau cot la cot cu pușcăriașii și că erau păziți mereu de Miliție. Jean Paler a spus că a lăsat multă suferință în acel loc și că nu-și dorește să revină: „Pe Transfăgărășan, eram păziți de Miliție. P-o parte eram noi, soldații, pe alta, pușcăriașii, scoși la muncă. Toți trudeam la fel, aveam aceeași viață. Nu am mai vrut niciodată să revin acolo, în acel loc!, unde am lăsat multă durere și lacrimi‘.

Jean Paler: Tata nu m-a recunoscut

Jean Paler slăbise extrem de mult în timpul muncii la Transfăgărășan, atât de mult încât nu a mai fost recunoscut nici de tatăl lui atunci când s-a întors acasă. Chiar și de colegii soldați fusese poreclit „Aracul’.

Când am venit acasă, tata uda niște trandafiri. M-a întrebat pe cine caut, când m-a văzut la poartă. Vă dați seama, la 1,90 metri, aveam 53 de kilograme, slăbisem 30 de kilograme, și fusesem ras pe cap, din cauza păduchilor. Soldații mă porecliseră Aracul‘, a declarat Jean Paler.

Transfăgărășan are o lungime de peste 150 km și a fost construit în patru ani, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. La inaugurarea oficială a șoselei, s-au ridicat și două monumente închinate militarilor care au contribuit chiar și cu viața la construirea drumului.