Deși Nicolae Ceaușescu demola biserici, Elena Ceaușescu ținea tradiția și făcea colivă! Menajera cuplului a dezvăluit rețeta

.

Pe vremea comunismului, Biserica nu era privită cu ochi buni, iar toate evenimentele ce țineau de religie se făceau cu mare discreție. Cu toate acestea, Elena Ceaușescu nu doar că păstra tradiția, dar se și pricepea la preparatul colivei…

În vremurile de tristă amintire, mersul la biserică era destul de riscant, în special pentru membrii de partid, care arareori se căsătoreau religios. Cu toate acestea, tradițiile și obiceiurile strămoșești se țineau în fiecare casă de creștin, inclusiv în casa dictatorilor Nicolae și Elena Ceaușescu.


Imediat după cutremurul din 1977, pentru practicanții cultului ortodox a mai început un cutremur, în anii 80 Nicolae Ceaușescu dărâmând nu mai puțin de 20 de lăcașe de cult, iar altele fiind salvate de lama buldozerului prin schimbarea amplasamentului. Cu toate acestea, nimic nu a putut împiedica oamenii să-și păstreze credința, chiar dacă la Paște nimeni nu spune Christos a înviat! în plină stradă, iar pe 25 decembrie la copii venea moș Gerilă, nu Moș Crăciun!

Coliva era desertul preferat al Elenei Ceaușescu


Iată însă că, în pofida rigorilor impuse populației, Elena Ceaușescu păstra la rândul ei tradițiile, iar despre asta a povestit chiar menajera familiei, Suzana Andreiaș, a cărei experiență în familia dictatorilor a fost adunată de către Maria Dobrescu în cartea „La curtea lui Ceauşescu. Dezvăluirile Suzanei Andreiaş despre viaţa de familie a cuplului prezidenţial', care a văzut lumina zilei la Editura Amalteea, Bucureşti.

Suzana Andreiaș a povestit, printre altele, că a învățat să prepare colivă chiar de la Elena Ceaușescu, deoarece ea provenea din Ardeal, iar acolo la pomana morților se oferă colaci, nu colivă. Drept urmare, Elena Ceaușescu și-a suflecat mânecile și i-a arătat menajerei sale pas cu pas modul de preparare, scrie historia.ro.


A cerut arpacaş din ăla bun pe care l-am ales împreună cu ea, pe masă. Mi-a spus să-l spăl în nouă ape şi să-l pun la fiert cu apa cât să nu treacă peste arpacaş. «După două-trei clocote, să-i iei spuma aia de deasupra. Când vezi că s-a umflat grâul, îi pui un capac şi o cârpă deasupra. El înfloreşte. Dacă vezi că are prea multă zeamă, îl mai dai să mai fiarbă un pic, la un foc mai mic sau cu o tablă dedesubt».

Mi-a spus apoi cum să toc nuca. Ştiam eu că nuca se bagă la cuptor, înainte. Cuptorul îi dădea un gust de alune. Mi-a arătat de la A până la Z. Cum să pun nucă, lămâie, rom, zahăr, vanilie, cum s-o ornez cu ciocolată deasupra, cu bomboane fondante,  mi-a explicat tot, a povestit Suzana Andreiaș.


Aceasta a mai istorisit că Elenei Ceaușescu îi plăcea să mănânce coliva ca desert și o orna cu bomboane fondante, lux pe care nu toată lumea și-l permitea pe vremea aceea.

Rețeta de colivă a Elenei Ceaușescu

Iată și rețeta de colivă a Elenei Ceaușescu:

Ingrediente

  • 1 kg de grâu (arpacaș)
  • 1 kg miez de nuci
  • 250 g zahăr
  • coajă rasă de la o lămâie
  • coajă rasă de la o portocală
  • scorțișoară
  • esență rom, după gust

Pentru ornat

  • zahăr pudră sau pesmet din biscuiți
  • cacao
  • bomboane fondante

Mod de preparare

  • Seara, arpacașul se alege cu mare atenție, îndepărtându-se pleava și bucățelele de grâu sparte. Apoi se spală în 9 ape călduțe (corespunzătoare celor 9 cete îngerești) și se pune la fiert în 3 litri de apă, la foc potrivit de mare.
  • Când începe să fiarbă apa, se dă flacăra mai mică. În timpul fierberii nu se amestecă cu lingura, ci se mișcă oala din când în când, astfel ca grâul să nu se lipească. Se ține pe foc până ce apa scade și, când apa a scăzut aproape complet, se adaugă puțină sare și zahărul, amestecând ușor cu lingura de lemn.
  • Se mai lasă 5-10 minute până când nu mai este apă, iar bobul de grâu este „înflorit’.
  • După fiert, grâul se răstoarnă într-o oală smălțuită și se acoperă cu un ștergar umed pentru a nu face coajă. Tot seara se poate curăța și miezul de nucă. Jumătate din cantitate se dă prin mașina de tocat, iar cealaltă jumătate se vor tăia cu cuțitul în bucățele mai mici.
  • A doua zi, dimineața, dacă s-a format coaja la grâu, se îndepărtează. Se adaugă miezul de nucă sfărâmată și un sfert din cantitatea de nucă ce a fost dată prin mașină. Se adaugă aromele, după gust, esența de rom, scorțișoara, coaja rasă de lămâie și cea de portocală. Toată compoziția se frământă bine cu mâna.
  • Compoziția obținută se așază pe platouri, nivelându-se bine. Se adaugă pe deasupra restul de nucă măcinată, astfel încât să fie un strat destul de gros, apoi se presară printr-o strecurătoare mică zahărul pudră.
  • Coliva se ornează cu miezul de nucă păstrat și cu bomboanele fondante.

(sursa: Historia.ro)

Foto: Hepta, Profimedia