Mihaela Radulescu - Cele 12 iubiri si placeri ale Mihaelei | Articole revista | Viva.ro

Mihaela surprinde mereu. De data asta insa, am surprins-o noi, cand i-am propus, prinzand-o in tara pentru o zi, sa fie coperta numarului aniversar si, mai mult decat atat, rugand-o sa facem un shooting... a doua zi. Mihaela a zis &bdquo;da“, poate doar din voluptatea de a simti adrenalina unei astfel de propuneri. Astfel, a devenit proiectul nostru special cu aceasta ocazie, povestind, pentru 12 ani de VIVA!, 12 iubiri, placeri si pasiuni. „Lenjeria – am renuntat demult sa ma mai gandesc ce i-ar placea lui, pentru ca nu cred ca vreun barbat chiar observa calitatea dantelei, cand e in toiul actiunii. Dar am cu totul alt sentiment cand port o lenjerie fina, feminina, sexy, sub cele mai simple haine.“ 9. TELEVIZIUNE A fost, o vreme, preocuparea care ma acapara cel mai mult. Am iubit aceasta meserie si am facut absolut tot ce trebuia ca s-o cunosc pe dinauntru, sa inteleg cum functioneaza toate parghiile ei, sa stiu in fiecare zi mai mult despre ea... E o acumulare pe care n-o simt ca un balast, acum, cand nu mai vin decat sporadic sa fac emisiuni, ci ca pe o experienta grozava, care mi-a dat o seama de satisfactii. Cred ca am avut norocul sa fac parte dintr-o generatie de oameni de televiziune care au fost intai muncitori in televiziune si abia apoi vedete. Astazi se sar atat de multe etape si se pierde aburul celebritatii atat de stupid... 10. CALATORII Mai exotice decat vacantele mele sunt modalitatile prin care-mi aleg destinatiile. Inca mai invart globul cu ochii inchisi si pun degetul pe tari in care vreau sa ajung... Alteori, ma duc pana la un capat de lume doar ca sa dau de urma vreunui personaj care ma fascineaza – inca n-am terminat de vazut toate statuile lui Brancusi raspandite prin lume, inca n-am reusit sa strabat tot drumul eroului meu preferat din istorie, Alexandru cel Mare, inca n-am ajuns in India lui Eliade... Am norocul de a calatori ca sa vad ce-mi doresc, nu ca sa ma asez pe un sezlong, la plaja vreunui ocean. Si aici, in sudul Frantei, descopar in fiecare week-end, cu fiul meu, cate un sat adorabil, cate un castel nestiut sau, pur si simplu, vreun peisaj tulburator... „Atata vreme cat ma pot emotiona la vederea unei statui sau a unei picturi pe gustul meu, cata vreme pot plange la un film sau pot avea nopti albe de la o carte buna, cred ca sunt exact omul care mi-am dorit sa devin – un om mereu curios si mereu in cautarea frumosului, ineditului, a talentului unor fiinte exceptionale.“ 11. BRATARI, APARATE VECHI DE FOTOGRAFIAT SI FILMAT Matisse are un tablou de la care a pornit pasiunea mea pentru bratari – e un portret de femeie (Madame Dorothy Paley), facut in 1936. Era ceva foarte elegant si personal in prezenta bratarilor pe mana cu care femeia aceea frumoasa isi sprijinea tampla... Am pornit sa-mi caut bratari exact ca ale ei si am sfarsit prin a lansa o moda, au zis unii. Eu as spune doar ca putem sa ne inspiram de oriunde, cata vreme gasim o potrivire perfecta intre dorinta si rezultat. Port bratari de la oameni dragi, le amestec pe cele pretioase cu cele ieftine, dar expresive si e singurul motiv pentru care intru intr-un magazin sau targ de bijuterii. Nu port cercei sau altceva. Doar bratari, multe. Aparatele vechi de filmat sau de fotografiat sunt in continuare singura mea colectie de-spre care as putea sa le vorbesc ca un ghid de muzeu celor care intra in casa mea. Le stiu detaliile tehnice si-mi place si-acum sa inventez povesti despre ce au filmat si fotografiat cu zeci de ani in urma, despre ce iubiri sau aniversari, nunti sau evenimente istorice au imortalizat. Iti dai seama ce grozav ar fi sa aiba toate cate o cutie neagra, ca la avioane, si sa poata dezvalui tot ce s-a intamplat in fata obiectivelor lor? Ce nebunie ar fi... 12. CEILALTI, MAI ALES PRIETENI N-am stiut intotdeauna sa-mi tin prietenii aproape, m-am pierdut de ei, ba muncind prea mult, ba incercand sa-i fac feri-citi doar pe barbatii cu care am trait, ba nereusind sa fac diferenta intre prieteni buni si rai, cum se intampla sa ai cand esti cunoscut... Din fericire, am recuperat cateva prietenii pe care le credeam definitiv ratacite si am invatat sa fiu o altfel de prietena. Mai ales cu mamele altor copii, caci avem atatea sa ne spunem... Cristina Stanciulescu, Fotograf Marius Baragan, Stilist Ana Andrei, Machiaj Anca Radulescu, Vestimentatie: Valentino (Mengotti), Rick Owens (The Place Concept Store), Maria Lucia Hohan, Ingrid Vlasov si garderoba personala, Accesorii: Christian Louboutin (The Place Concept Store), Prada (Mengotti) si personale „Am avut norocul sa fac parte dintr-o generatie de oameni de televiziune care au fost intai muncitori in televiziune si abia apoi vedete. Astazi se sar atat de multe etape si se pierde aburul celebritatii atat de stupid...“ 5. LUMEA VIRTUALA Am inceput sa-i prind gustul si sa inteleg aglomeratia virtuala. Abia acum, cu noua mea carte, „Intreaba-ma orice” (editura Polirom), voi deveni un cetatean activ al planetei Internet. Voi avea, chiar de luna asta, propria aplicatie pe iPad si iPhone – si asta e o premiera pe care o s-o trec la inventarul de lucruri la care am fost pionier – si oricine va putea accesa cele 425 de intrebari din cartea mea, la care ar fi minunat sa raspunda, macar in sinea lor. Am reusit sa-mi recuperez si domeniile care aveau numele meu si poze cu mine, dar nu erau ale mele, mi le furasera unii care au crezut ca nu exista legi si in aceasta privinta. Cei de la Humanitas Digital m-au pozitionat admirabil in aceasta lume virtuala si abia astept sa va intalnesc acolo. Admit ca nu mai plec nicaieri fara iPad, ca multi dintre voi. Si probabil ca nu mi-as sterge sub niciun motiv niste link-uri catre site-uri sau bloguri care-mi plac. E o lume care devine tot mai interesanta si care fascineaza, la orice varsta. 6. LIBERTATE O am cand scriu. Atunci aproape ca ma bate pe umar. Plec in lume cu personajele mele, nascocesc vieti si actiuni si simt ca asta poti face doar daca intelegi libertatea ca o prelungire a mintii, ca o forma de creatie. Libertatea e un fel de a spune cine esti, cu adevarat, cand darami niste pereti pe care ti i-ai construit in alte imprejurari... 7. SPORT/MISCARE Suntem in aceeasi relatie amicala dintotdeauna. Trupul meu a invatat de mic limbajul miscarii, al sporturilor de tot soiul, iar eu am invatat sa-l ascult, caci are felul lui de a-mi spune cel mai bine povestea de-spre cum trece vremea... Mult din energia mea zilnica e de la simplul fapt ca fac gimnastica dimineata, ca un ritual nepretentios, dar vital. Nu e doar o favoare pe care i-o fac trupului meu, e si o binefacere pentru mintea mea, care e mult mai performanta si mai creativa, dupa ce mi-am pus in miscare mai toti muschii. Am inteles, la timp, armonia dintre aceste elemente si n-am de gand s-o stric cu vreo lene conjuncturala... 8. PANTOFI, LENJERIE SI PARFUMURI Daca n-ar trebui sa le cumparam cu bani, as spune ca reprezinta inca trei atribute ale feminitatii. Esentiale! Nu m-am vindecat de pasiunea pentru pantofi, inca mai cred ca pantoful e cheia oricarei tinute si e musai sa fie ca pantoful Cenusaresei – exact pe masura ta si sa-ti aduca tot atata bucurie cand il pui in picior! Ma rog, el nu vine la pachet cu printul, stiu, dar te poate duce pana la vreunul, daca stii sa mergi gratios... Lenjeria – am renuntat demult sa ma mai gandesc ce i-ar pla-cea lui, pentru ca nu cred ca vreun barbat chiar observa calitatea dantelei, cand e in toiul actiunii. Dar am cu totul alt sentiment cand port o lenjerie fina, feminina, sexy, sub cele mai simple haine. Cat despre parfumuri, inca sunt un explorator al aromelor de tot soiul, chiar daca am stabilit deja care sunt cele care ma definesc. Imi place sa las o urma fina si o amintire olfactiva staruitoare. Leg foarte multe evenimente de mirosuri, arome, asociez oameni cu miresme. Imi place jocul asta. 1. COPIL Ayan e fiecare a doua bataie a inimii mele. Datorita lui, practic cea mai frumoasa meserie din lume – cea de mama. Nu exista alta care sa aduca atata bucurie si emotie, atata dorinta de a fi minunata doar pentru o singura fiinta, atata grja si dorinta de a avea raspunsuri la orice... Sa fii o mama buna - asta e adevarata glorie, cred. 2. BARBATI Nu caut fericirea, pentru ca am inteles ca ea e doar un ornament al iubirii. Dar, iubirea o caut, mai ales in barbatul care ma iubeste. Nu stiu nici acum unde gresesc cand sunt neiubita, dar stiu, macar in gand, unde au gresit ei, cand i-am iubit. 3. FAMILIE – PARINTII, BUNICA, FAMILIA FRATELUI MEU Am o familie intreaga. E deja o minune, pe care am invatat s-o apreciez. As fi pierduta fara ei, chiar daca nu le cer foarte des ajutorul. Dar ei sunt oxigenul meu, n-as putea respira fara ei, natural. Bunica mea imi da un soi de liniste, de fiecare data cand o vad – am sentimentul ca voi ajunge si eu atat de departe si-mi voi putea lumina chipul ca ea, cand imi voi vedea nepotii si stranepotii... Iar familia fratelui meu e singurul argument pe care-l folosesc cand mi se intampla sa nu mai cred in iubirile de cursa lung... Au implinit 18 ani de casnicie si am si eu un profit de aici: o nepoata asa cum si-ar dori orice matusa, adica frumoasa, desteapta si cu privirea foarte bine atintita spre viitor. 4. CARTI, DESENE, SCULPTURI Sunt micile mele bucurii, pentru care-mi gasesc mereu timp si stare. Atata vreme cat ma pot emotiona la vederea unei statui sau a unei picturi pe gustul meu, cata vreme pot plange la un film sau pot avea nopti albe de la o carte buna, cred ca sunt exact omul care mi-am dorit sa devin – un om mereu curios si mereu in cautarea frumosului, a ineditului, a talentului unor fiinte exceptionale. As suferi enorm daca mi-as pierde macar unul din simturi, sunt atat de dependenta de ele...