Intins pe patul unei camere luxoase de hotel, Vlad Andrei o cauta cu privirea pe Magda, care il dojenea amuzata: „bravo, mama, ai facut pe tine in pat la Marriott. Nu intelegea el cine suntem noi, cei care il priveam curiosi, dar nici nu se sinchisea de prezenta noastra, cautand-o in continuare cu privirea pe mama sa. Magdei nu-i vine nici acum sa creada ce copil cuminte si ce nastere usoara a avut. Mai precis, tine minte ca i s-a facut o injectie si ca s-a trezit apoi, multe ore mai tarziu, la terapie intensiva.
Magda Vasiliu a renuntat pentru scurta vreme la prezentarea Focusului (Prima Tv). Atat de scurta, incat poate nu ti-ai fi imaginat ca motivul a fost bebelusul care a venit pe lume acum trei luni si pe care ti-l prezentam in exclusivitate alaturi de mama lui.
Cum ai parcurs cele noua luni de sarcina? In ce liga intri, in cea a femeilor care spun ca e minunat sa fii insarcinata sau in cea a femeilor care prefera sa nu repete experienta?
Am lucrat pana in luna a noua, am condus masina ultima oara cu o seara inainte sa nasc. Nu a fost greu, pentru ca am avut si foarte mult noroc, a fost o sarcina fara greturi, fara pofte. E adevarat ca in ultimele doua luni ma simteam greoaie, ma miscam cu incetinitorul, dar acum, privind in urma, nu mi se pare sa fi fost chiar asa rau. In orice caz, nu e minunat sa fii insarcinata, e doar o stare de normalitate pentru o femeie.
Ai avut momente in care ti s-a parut ca noua luni e o perioada prea lunga de asteptare?
Noua luni trec foarte greu. Numeri sapta-ma-nile si sunt momente cand parca ti-ai dori sa nasti mai devreme. Pe de alta parte, o sarcina trebuie dusa cat mai aproape de termen, asa ca te resemnezi incet, incet. Stiam ca e baiat, stiam ca este sanatos, dar vroiam sa ii vad ochii, sa-l simt alaturi de mine, sa-l tin in bra-
te pe micutul meu, sa vad cu cine seamana.
Multe mame se simt depasite de situatie in primele zile acasa alaturi de bebelus. Tu cum ai reactionat?
A fost perfect. Am venit acasa la doar 3 zile dupa ce am nascut si, desi eram operata, nu am vrut sa vina nimeni sa ne ajute. Si de data asta am avut noroc, pentru ca bebe nu a plans, a fost cuminte, cum e si acum, si foarte mancacios. Nu a existat nicio noapte in care sa se trezeasca mai devreme de 4 dimineata. Invatasem in spital sa schimb scutece, asa ca nu a fost o problema. Mi se parea totusi foarte mic si destul de fragil, dar vrand-nevrand te mobilizezi si parca instinctiv faci ce trebuie.
Barbatii se pot pierde uneori cu firea mai repede decat femeile cand apare un copil. Cum a facut fata sotul tau noii situatii?
La inceput, Andrei a fost coplesit de responsabilitatea pe care o presupune venirea pe lume a unui copil. Tin minte ca in primele saptamani nici macar nu s-a incumetat sa-l ia in brate pe bebe. Il privea de la distanta si atat. Era speriat sa nu-i faca vreun rau, sa nu-i franga manutele, sa nu-i forteze capsorul… Acum lucrurile s-au schimbat, s-a obisnuit cu ideea existentei unui nou membru al familiei. Cel mai important! Si pentru el, ca si pentru mine, bebelusul a devenit mai important decat orice pe lumea asta.