Livia Dila - Stiri de acasa | Articole revista | Viva.ro

"Maria este o fetita cuminte. Am fost cu ea in vizite si aproape ca n-am simtit ca avem un bebelus. Sigur ca are momentele ei de agitatie, mai plange sau tipa din nimic, dar e suportabil.“ M-am uitat cu atentie la mogaldeata care isi savura tacticoasa, cu ochii inchisi, laptele din biberon: nici n-ai fi zis ca s-a nascut prematur, la opt luni. Nu am avut ocazia sa vad multi copii mici, dar sunt sigura ca deosebirile dintre Maria si alt bebelus de doua luni si jumatate o scot pe ea in avantaj. Unul la mana, pentru ca, din cate am observat, nu plange decat cand ii e foame sau cand trebuie schimbata. Mult spus plans, e mai degraba un scancet. Doi la mana, nu s-a aratat deloc afectata ca o echipa de cinci oameni – fotograf, stilist, make-up artist, hair stylist, redactor – roiau in jurul ei si al mamei sale. Plictisita de atata atentie, a adormit la un moment dat la poza. Am suspinat cu totii in cor: ar fi putut foarte bine sa se plictiseasca si sa inceapa sa planga. „Cred ca zambim mai mult, asteptam s-o vedem crescand. E frumos s-o plimbam, sa fim toti trei, e o fericire nemaiintalnita. Stiam ca in urma cu o saptamana avusesera botezul. De altfel, deasupra patutului, am zarit fetisoara rotunda a micutei imprimata pe invitatie. In ciuda prognozelor meteo, au avut parte de o zi insorita. Maria – cuminte, cum era de asteptat – a purtat o rochita si o capa de blana, create special pentru ea de catre o prietena de familie, designerul Mihaela Drafta. Maria era numele asupra caruia Livia si sotul ei, Cristi, cazusera de acord inca din timpul sarcinii. Al doilea nume, Sophia, a fost alegerea tatalui. Livia s-a conformat, amintindu-si ca in liceu i se spunea ca seamana cu Sophia Loren. Am profitat de absenta sotului ei – iesit inca din zori sa faca piata sau orice alt lucru care il scutea sa asiste la o sedinta foto – pentru a o intreba cum isi impart treburile legate de cea mica. Mi-au trecut prin cap instant spusele unei prietene, potrivit careia, intr-o familie cu bebelus, mama se ocupa de biberoane, iar tatal de schimbatul scutecelor. Nu am porniri feministe. Eram doar curioasa sa vad cum stau lucrurile la case mai mari, convinsa ca intr-un cuplu in care doar unul dintre parteneri e celebru, cel care apare pe sticla are de spus ultimul cuvant (deh, mentalitatea de telespectator e cea mai raspandita). Nu stiu cine canta acasa la Livia, dar stiu ca atunci cand vine vorba de baita, masaj si tot ce tine de bebe, fac lucrurile impreuna. Ultima mea curiozitate in privinta maternitatii si-a gasit si ea raspuns: exista si mame care sa nu vorbeasca incontinuu, numai si numai, despre copilul lor? Liviei ii place sa creada ca nu se inscrie in aceasta categorie si ma asigura ca nu vorbeste despre fetita ei decat intrebata. Dar crede ca e firesc ce fac acele mame. M-a lamurit fara sa-mi mai spuna „lasa c-ai sa vezi tu...“. Am intrebat-o daca a rezistat tentatiei de a-i planifica viitorul, iar ea mi-a raspuns ca tot ce-si doreste pentru fiica ei e ca ea „sa fie relaxata, cat mai impacata cu ea insasi. N-as vrea sa fie un capat de tara o nota proasta... asa zic eu acum... mai vedem!“Am fost acasa la Livia Dila pentru a face cunostinta cu fetita ei, Maria, care urmeaza sa implineasca trei luni Oricat de nerabdatoare as fi fost sa o vad pe fetita ei, Maria Sophia, aveam oarecare retineri in privinta unei sedinte foto cu un bebelus de nici trei luni: biberoane, scutece, colici si regurgitari, o mama care ne asteapta batand din picior. Din pricina ploii, traficul de sambata nu a fost cu nimic mai fluent decat cel de luni. Drept urmare, am intarziat. Livia ne-a intampinat in poarta, cu un calm de invidiat, care m-a dus cu gandul la reactiile pe care le au mamele din reclame cand copiii lor se intorc acasa cu hainele murdare: „Ati intarziat. Mi-era frica sa nu adoarma“, ne-a spus ea. Primul semn ca bebelusul era cuminte, iar eu l-am ratat. Eram prea preocupata sa o masor din cap pana in picioare pe proaspata mamica. Nefiind mama, pricep mai greu entuziasmul iradiat de venirea pe lume a unui copil. Il pun pe seama hormonilor, aceiasi care le fac pe gravide sa pofteasca la capsuni, iarna, si la muraturi, vara. Am insa o oarecare idee despre cum ar trebui sa arate o femeie care abia a nascut, iar Livia e din cu totul alt film. Stirista a nascut in urma cu trei luni, dar asta nu o impiedica sa intre intr-o pereche de blugi slim, care din ochi pare maxim marimea 27. Cu talie joasa!!! De fapt, singurul semn care o dadea de gol ca ar fi nascut erau sanii, care acum ar fi putut starni invidia unei playmate. Am fost tentata sa cred ca nu a fost gravida pe bune, ca in cele 8 luni de sarcina a purtat o burtica detasabila din burete, dar asta nu explica prezenta bebelusului, care ne privea insistent de la ea din brate. In fine... Am intrebat-o cum de arata atat de bine, fara sa stau sa ma mai gandesc cat de previzibila este aceasta intrebare, pe care probabil i-as fi pus-o oricarei mamici-vedeta indiferent daca se mai lupta sau nu cu kilogramele acumulate in urma sarcinii. Livia mi-a raspuns ca in timpul cat a fost gravida s-a ingrasat doar 8 kg. Am facut un calcul la repezeala: o treime din greutate – copilul, restul de doua-treimi – placenta. Rezulta zero kilograme in plus dupa sarcina. Inainte ca viata sa-mi para nedreapta si sa-i port pica, ca un aliat invizibil al mamelor cu metabolism lent, mi-am adus aminte ca Livia nu a avut parte de o sarcina tocmai usoara. In primele luni, la un control de rutina a descoperit ca are diabet. A avut de urmat o dieta stricta pe toata durata sarcinii, totul sub supravegherea nutritionistului. „Ajunsesem sa numar pana si boabele de struguri, fiindu-mi destul de greu sa-mi supraveghez mereu glicemia, care-mi juca de multe ori feste, chiar daca tineam regimul asa cum trebuia“. Daca vizita la nutritionist, fie si din cu totul alte motive, a ajutat-o sa-si pastreze intacta silueta? Categoric, da. Prioritatea numarul unu a fost insa sanatatea copilului pe care il astepta. Am tras cu urechea la discutia care se incinsese intre Livia si make-up artistul nostru, Mihaela Vasile. Era unul din chat-urile alea, de la mama la mama, la care un „outsider“ ca mine se uita ca la un documentar. Am aflat ca Maria-Sophia, fetita Liviei, s-a nascut cu o luna mai devreme, dand primele semne ca-si va face intrarea in lume exact cand mama ei se astepta cel mai putin, intr-o seara petrecuta acasa, alaturi de prietene: „Asa a vrut ea, sa-si vada parintii mai devreme. A fost bine ca era pregatita si puternica. N-a facut un act necugetat.“.