In viata lor s-a instalat linistea. Lupta pentru sanatatea Teodorei continua, dar acum ea nu mai inseamna decat controale periodice la Viena. A venit insa randul sa dea inapoi ce au primit: sanatate.
Au infiintat Fundatia „Teodora Georgescu care are proiecte mari, intre care construirea unui spital! L-au gasit pe Dumnezeu, pe care il amintesc mereu in ceea ce spun. I-am intalnit intr-o dupa-amiaza si m-a izbit agitatia lor. Erau in goana: Liana de la radio spre casa, Mita de acasa spre studio. Am reusit totusi sa stam de vorba, desi cu greu s-au lasat convinsi sa faca asta. Am aflat de ce si, in plus, am avut de invatat de la ei. M-au impresionat forta si credinta lor.
Va vad fericiti si asta ma bucura. Este clar ca va aflati in fata unui nou inceput. Asa simtiti?
Liana: E greu de vorbit despre un nou inceput. Stii cum e: viata noastra s-a schimbat fundamental. Am mai zis-o si cu alte ocazii, viata mea e o eterna goana intre oriunde si Teodora. De peste tot unde ma aflu, sun acasa, ma interesez ce face, cum se simte… Copilul este bine, dar eu am ramas marcata si probabil ca va mai trebui sa treaca ceva timp pana cand sa am „toti boii la locul lor. In rest, cred ca s-a mai schimbat si in sensul in care am devenit un fel de magnet pentru toti oamenii care au nevoie de ajutor si care au inceput sa ma solicite. Si pe toti, daca pot sa-i ajut, o fac. Daca nu, macar trimit niste bani sau dau telefoane. Fac ceva, cat pot, nu stau cu mainile in san…
Este probabil un semn ca ti s-a schimbat destinul. Poate e randul vostru acum sa daruiti…
Liana: Desigur. Problema e ca acum fundatia noastra este perceputa ca un fel de mama a ranitilor, iar eu ca un haiduc care ia bani de la bogati si da la saraci. Ori lucrurile nu stau asa. Nu pot sa fac asta.