Ce a urmat? Henrik Fisker a plecat de la Aston Martin, definindu-si propriile viziuni pe care ar trebui sa le materializeze in viitor si aspirand, probabil, sa devina in designul auto ceea ce este James Bond printre agentii serviciilor secrete. Asta ar fi insemnat sa-si aduca o contributie categorica la realizarea unui automobil care sa reprezinte varful elitei din domeniul auto. Pentru ca performanta dinamica este componenta esentiala a automobilelor de elita, apartinand segmentului super-sport, Fisker a desenat doua asemenea automobile, numite Latigo si Tramonto, pornind de la parti tehnice de origine Mercedes si BMW. Ulterior acestui exercitiu de creatie, designerul si-a directionat eforturile catre proiectarea unui coupé de inalta performanta, in parteneriat cu firma germana Artega. Modelul Artega GT a fost aclamat cu ocazia Salonului Auto de la Geneva in 2007 si, de atunci incoace, este produs in serie redusa, reprezentand unul dintre diamantele patrimoniului auto mondial. Numai ca Artega GT, in esenta, nu era altceva decat un extraordinar automobil sport inmatriculabil, o realizare rafinata, ce-i drept, insa conforma unor criterii totusi cunoscute, incetatenite, conventionale. Cum arata acest fapt vazut prin ochii perfectionistului Fisker? Inca un moment de gratie atins si inca o data totul ramane in urma, dupa care singurul sens al vietii profesionale devine sa mergi mai departe, in cautarea teritoriilor pe care nu le-a vazut inca nimeni.
Astfel s-a nascut Fisker Karma. De aceasta data, nu numai designul este nou, ci si principiul de functionare. Limuzina Fisker Karma va fi pusa in miscare de un sistem hibrid, alcatuit dintr-o motorizare cu ardere interna si una electrica. Pentru alimentarea acesteia a fost prevazut un pachet consistent de acumulatori litiu-ion. Pe pavilionul masinii se pot remarca celule electrice solare. Desigur, acestea nu sunt in masura sa asigure electricitatea necesara propulsiei, dar contribuie la obtinerea unui bilant energetic bun in sistemul masinii. Cat despre spectacolul designului, Henrik Fisker a reusit sa se detaseze de orice alta realizare contemporana. Infatisarea limuzinei Karma este cu totul neconventionala. Cel mult, se poate spune ca ideea de baza este aceea a unui coupé cu patru portiere, tipologie aparuta recent si abordata numai de catre cateva marci de prestigiu, prin intermediul modelelor Maserati Quattroporte, Mercedes CLS, Volkswagen Passat CC si Porsche Panamera. Asadar, Fisker Karma ataca foarte sus, vizand sa devina limuzina exclusiva prin definitie. Ar fi cam mult spus daca i-am atribui lui Henrik Fisker in intregime meritele materializarii acestui automobil. Ce-i drept, fara Henrik Fisker masina nu ar fi aratat asa cum o vedem acum si, pe de alta parte, designerul are meritul major de a fi reusit sa puna in miscare forte creatoare de mare anvergura, datorita carora proiectul sau a capatat forma reala. Potentialul tehnic si financiar necesar provine in parte de la compania Fisker Coach-build (firma lui Henrik, care a crescut in timp datorita proiectelor Tramonto, Latigo si Artega) si, intr-o mare masura, din parteneriatul stabilit cu Quantum Technologies. Poate ca numele nu va este cunoscut, dar Quantum Tech este unul dintre pionierii sistemelor de propulsie hibrida pentru automobile, iar nivelul inalt pe care l-a atins in scurt timp este incontestabil. Astazi, Quantum Tech este furnizorul de tehnologie al celor mai importanti producatori de automobile care, din motive ecologice, au abordat tema propulsiei hibride. Impreuna, Fisker Coachbuild si Quantum Tech, au fondat Fisker Automotive, compania care a dezvoltat proiectul Karma. Ceea ce vedeti in fotografiile noastre este prototipul limuzinei Karma. Henrik Fisker sustine ca designul este definitivat si ca versiunea destinata comercializarii va arata exact asa. In schimb, nu sunt complet fixate specificatiile tehnice si pretul. Acestea vor fi comunicate in termen de mai putin de un an. Fisker a mai spus ca dezvaluirea acestora va fi facuta la momentul potrivit.
Alex Sincan