Giorgio Armani - Designerul care a scos moda in strada | Articole revista | Viva.ro

Cele 7 miliarde de dolari puse la pastrare in conturile sale ar putea face din el un zeu al arogantei. Insa designerul se foloseste de putere nu doar cu mult bun gust, ci si cu discernamant: a fost primul care a interzis defilarea manechinelor anorexice pe podium. Anul acesta, isi mai adauga o bila alba la colectie: echipa Italiei va evolua la Jocurile Olimpice in costume care-i poarta semnatura. De obicei paparazii nu pierd nicio ocazie sa surprinda fiecare mic rid, gram in plus sau cearcan firav al vreunei vedete si sa vanda apoi descoperirea tabloidelor ca pe un fapt abominabil, care va atrage, fara doar si poate, oprobriul public. Vara trecuta insa, aflat in vacanta in Spania, Giorgio Armani i-a facut pe toti sa inmarmureasca, de data asta, de invidie. La 77 de ani, intr-o forma fizica fara cusur pentru varsta sa (intr-o fotografie mai ca zaresti cateva pachetele de muschi daca privesti cu atentie), designerul se scalda in valurile Mediteranei impreuna cu un barbat cu vreo jumatate de secol mai tanar decat el. Desi e supranumit “regele modei italiene”, Armani s-a ferit dintotdeauna sa-si poarte coroana. Nu si-a pus niciodata pe tapet viata privata (a compensat creand o colectie intitulata Armani Privé), iar zgarcenia cu care acorda interviuri presei este deja faimoasa. Faptul ca a intrat in industria modei printr-un simplu accident, te determina sa-l crezi pe cuvant cand spune ca nu si-a dorit sa stea in lumina reflectoarelor. In anii ’50, incheia stagiul militar obligatoriu si cocheta cu ideea de a deveni medic, dar a inteles repede ca bisturiul nu-i de nasul lui. Apoi, un amic i-a propus o slujba temporara ca decorator de vitrine intr-un magazin central din Milano. In lipsa unei alternative, a zis “da”. Cele doua saptamani s-au transformat in cativa ani, iar tanarul cu trasaturi delicate (nu si-a putut suferi niciodata buzele subtiri, nasul mult prea mic si ochii la fel de inocenti ca ai ingerilor lui Rafael) s-a trezit, intr-o buna zi, ca-si gasise adevarata vocatie. La mijlocul anilor ’60, pe cand lucra ca designer pentru linia masculina a Casei Cerutti, Armani colabora in paralel cu alte zece companii din industria modei. Serviciile lui erau tot mai cautate pentru liniile simple, curate, lipsite de artificii de stil, cu care s-ar fi putut identifica usor si businessman-ul doritor de prestanta, si aspirantul la o scara sociala mai inalta. In 1975 se hotaraste sa devina propriul sau sef si deschide in Milano primul birou “Giorgio Armani Spa“, devenit in 1979 Corporatia Giorgio Armani. Urmatorul pas: cucerirea lumii. INTRA IN SCENA CORECTITUDINEA POLITICA Parul scurt, machiajul puternic, privirea scrutatoare si, peste toate, taioarele cu umeri supra-dimensionati au ajutat milioane de femei in anii ’80 sa se faca auzite, crezute, urmate. Daca a fost cineva care a contribuit cu varf si indesat la feminismul acelor ani, care a impus modelul femeii de afaceri in locul femeii-vampe sau a gospodinei, cu siguranta acela a fost Armani. Dupa ce femeia a primit rolul care i se cuvenea in societate, designerul si-a imbogatit firesc colectiile cu elemente mai diafane. A renuntat la jerseuri si stofe rigide si a introdus matasea sau detaliile florale. Insa oricate modificari au suferit creatiile sale de-a lungul timpului, a ramas fidel ideii ca moda n-are niciun sens daca nu poate fi purtata de omul de pe strada. “Fac haine pentru oameni obisnuiti. Intotdeauna ma gandesc la client atunci cand creez. Insa majoritatea designerilor par sa uite ca o rochie nu va fi purtata doar de un manechin de 1,85 metri inaltime. Uitam adesea ca moda ar trebui conceputa pentru oameni normali, care duc vieti normale.” In 2006, cand brazilianca Ana Carolina Reston (care prezentase nu o data pentru show-urile Armani) se stingea la numai 21 de ani, fiind diagnosticata cu anorexie, designerul a fost ferm: niciun manechin cu indicele de masa corporala sub 18 (media se situeaza undeva intre 20 si 22) nu mai avea voie sa participe la prezentarile de moda ale Casei Armani. A fost o decizie care a dat de gandit si, foarte probabil, a salvat niste vieti. E indulgent cand vine vorba de falsuri – “asta inseamna ca sunt foarte popular”, dar sare ca ars cand vede cat de mult se indeparteaza uneori moda de conceptul initial: acela de a imbraca oameni. Retinut de obicei, Armani si-a varsat naduful anul trecut, la prezentarea colectiei toamna-iarna 2012 pentru barbati. S-a declarat fericit de succesul afacerii lui, care ii asigura un venit anual de 1,6 miliarde de dolari, dar incapabil sa inteleaga felul in care bancherii au ajuns sa aiba un cuvant de spus in industria modei. Armani a facut atunci referire la decizia brandului Prada de a lista compania la Bursa din Hong Kong: “Eu n-am datorii, insa Prada o sa aiba o problema cand va trebui sa returneze banii pe care bancherii ii pompeaza pentru construirea notorietatii brandului.” Nici cei de la Dolce & Gabbana n-au scapat de comentariile acide ale designerului. Chiar daca acum sustine ca media i-a rastalmacit cuvintele, nu e mai putin adevarat ca intr-o conferinta de presa a afirmat ca a fost copiat de celebrii sai conationali. Impreuna cu Cate Blanchett SPORT, FILME SI UN PIC DE DRAGOSTE In 2007 a fost primul care a transmis live pe internet o colectie haute couture. Sunt putine domeniile care n-au avut tangenta cu opera lui. A semnat costumele pentru peste 100 de productii cinematografice (printre care “American Gigolo” si “The Dark Knight”) si este primul designer in viata caruia Muzeul Guggenheim din New York i-a dedicat o expozitie. In 2008 a creat chiar si tinuta unui celebru toreador spaniol! Cand a trecut de 50 de ani a decis ca e timpul sa inceapa o viata activa. Nu doar ca s-a apucat serios sa faca miscare, dar a inceput sa croiasca echipamente pentru diverse cluburi sportive – de la cele de schi, pana la cele de fotbal. Putini stiu ca e presedintele echipei de baschet “Olimpia Milano“, ca a imbracat de doua ori echipa nationala a Angliei si ca, din 2007, este designerul clubului “Chelsea“ din Londra. Ocupa locul 136 in topul Forbes al miliardarilor lumii, a creat parfumuri, ceasuri, iahturi, decoratiuni de interior. (Urmeaza sa lanseze chiar si o apa minerala). A deschis un magazin imens pe celebrul Fifth Avenue din Manhattan si un hotel de lux in Dubai. Cu toate acestea, crede ca oamenii acorda prea multa importanta felului in care arata. “Poti sa te simti bine chiar daca n-ai in garderoba cea mai noua rochie Armani. Poti sa fii fericit doar mergand la film cu prietenii.” Poate ca n-ar fi ajuns la o filozofie de viata atat de sanatoasa daca n-ar fi intalnit, la un moment dat, dragostea adevarata. S-a intamplat la inceputul carierei si a durat aproape 20 de ani. Sergio Galeotti, arhitectul care l-a ajutat sa puna bazele imperiului Armani cu banii adunati dupa ce si-au vandut Volkswagen-ul personal, a disparut tragic in 1984, prada flagelului care incepea sa-si intinda ghearele: SIDA. De-abia in 2000 a reusit Armani sa vorbeasca despre unica lui iubire: “El e cel care m-a facut sa cred in munca mea, care mi-a dat energie si m-a facut sa merg mai departe. E mereu cu mine”. Dovada stau fotografiile care decoreaza peretii tuturor locuintelor lui Armani. Ingrid Alexandru Foto: Hepta, Northfoto, Guliver