Dita Von Teese - Fosta Marilyn a lui Manson | Articole revista | Viva.ro

„Unii oameni spun ca show-urile mele nu au nimic de-a face cu emanciparea femeii. As spune ca ma simt destul de emancipata cand incasez un cec de 20.000$ pentru 10 minute de munca.“ Pe urmele lui Betty Grable Povestea ei a inceput in anii ‘70, mai exact pe 28 septembrie 1972, in Rochester, Michigan, un orasel monoton, la granita dintre rural si urban. Pe vremea aceea o chema Heather Sweet, avea par blond si pistrui si era departe de a fi cea mai populara fata din scoala. Dupa propriile marturisiri, copilaria a fost cea mai stearsa perioada a vietii ei: a avut ghinionul sa fie copilul mijlociu intr-o familie disfunctionala in care toata atentia parintilor se indrepta catre sora cea mica, care nu-si putea purta singura de grija si catre cea mare, care trebuia maritata. Mama – manichiurista, tatal – masinist, fiecare in felul lui suspinand dupa epoca de aur a Hollywood-ului (ea nu rata niciun film alb-negru, el avea o colectie impresionanta de almanahuri soft-porn din vremea razboiului). Cert e ca amandoi i-au alimentat dorinta de a se lepada intr-o buna zi de Heather-cea-dulce si de a deveni Dita-cea-rea: mama – cumparandu-i primele desuuri, tatal, descoperindu-le pe sarma din baie la uscat si dand-o afara din casa. A renuntat la balet dupa ani buni de studiu si s-a orientat catre cursurile de costume istorice ale unui colegiu local. A lucrat part-time ca vanzatoare intr-un magazin de lenjerie, iar banii castigati i-a investit in marea transformare. Timp de 7 ani de zile, a purtat zi de zi corset, mai mult de placere decat de nevoie, reducandu-si circumferinta taliei la 50 si ceva de centimetri. A renuntat la pletele blonde, optand pentru o tunsoare bob si vopsindu-si parul in negru. Si-a ascuns pistruii sub pudra cu mult inainte ca tenul de portelan sa fie din nou in, si-a conturat ochii cu acea linie fina de tus care a consacrat privirea Sophiei Loren si toate astea, singura, in fata oglinzii, cu imaginea lui Betty Grable bine intiparita in subconstient, fara stilist, la care nu apeleaza nici in prezent (de cand a avut o tentativa esuata cu un tanar entuziast care incerca sa o convinga sa-si asorteze pretiosii pantofi vintage la blugi). A renuntat la numele din certificatul de nastere cand a semnat primele contracte cu cluburile de noapte. A ales „Dita“, dupa Dita Parlo, iar numele „de familie“ a venit, decadent, nemtesc si cu schepsis, odata cu oferta lui Hugh Hefner de a aparea pe coperta renumitei reviste pentru barbati, sub titlul „The Return of Fetish“. Paradoxal, coperta cu pricina a castigat respectul tatalui scandalagiu. Dar mai mult, i-a oferit Ditei sansa de a aparea pe covorul rosu si de a arata ca stie sa se imbrace la fel de bine precum stie sa se dezbrace, lucru mai rar intalnit cand esti un nume de calibrul Playboy. Imbracata, Dita aduce cu eroinele din desenele cu Droopy: eleganta, dar niciodata incarcata, senzuala, dar niciodata indecenta. Marc Jacobs a invitat-o sa danseze la una din petrecerile sale private, iar cei din bransa au ramas muti de admiratie. De atunci, Galliano si Vivienne Westwood se intrec in a o avea drept muza. Gaultier a urcat-o pe catwalk, unde a defilat alaturi de manechine cu doua capete deasupra ei (Dita are 1,68 m pe tocuri). Dita si Antichristul Spre dezamagirea gurilor rele, cand l-a intalnit pe Marilyn Manson, numele ei era deja cunoscut. Spre dezamagirea fanilor (majoritatea membri ai site-ului ei pay-per-view, dedicat adultilor, care si-au anulat abonamentele la confirmarea zvonurilor privind relatia cu rocker-ul) a fost vorba de mai mult decat un rendez-vous intre excentrici. S-au cunoscut la aniversarea lui, sub aburii verzi ai absintului si de atunci, timp de aproape sapte ani, au ramas nedespartiti. Oamenii de rand i-au numit „frumoasa si bestia“, designerii – „Dali si Gala“, cert e ca perechea, desprinsa parca din filmele lui David Lynch, a ajuns sa se bucure de oarecare notorietate. Si spre uimirea publicului, aveau destule in comun, de la fascinatia pentru perioada celui de Al Doilea Razboi Mondial (ce-i drept, ea admira couture-ul, el – uniformele naziste), pana la soricari si taxidermie (in casa lor din San Francisco Valley aveau doi babuini impaiati).Inca distrusa de pe urma divortului de Marilyn Manson, Dita nu a ales sa se consoleze cu o pensie alimentara, singurele asteptari materiale pe care le-a avut de la fostul sot fiind achitarea cheltuielior de divort. Dita a dezvaluit lumii un Marilyn Manson uman, cu manierele unui dandy si uneori chiar romantic. La randul lui, Manson a aratat lumii partea intunecata a domnisoarei Von Teese, exploatandu-i, intr-o serie de fotografii alb-negru, potentialul de dominatrix. In decembrie 2005, nunta lor de patru zile si patru nopti, gazduita de pictorul si fotograful Gottfried Helnwein la resedinta lui din Irlanda, a facut deliciul unui reportaj de aproape 10 pagini in Vogue-ul american. Printre invitatii care au asistat la schimbul de juraminte dintre Printul Intunericului si frumoasa lui Alba ca Zapada s-au numarat Lisa Marie Presley si Alejandro Jodorowski, care a oficializat, informal, ceremonia. Dita a imbracat o superba rochie albastra, semnata Vivienne Westwood, in timp ce Manson a ales acelasi machiaj teatral ca intotdeauna, care a eclipsat costumul semnat Dior. Dupa o relatie de sapte ani, casatoria lor nu a surprins pe nimeni. Divortul, care a pus capat acestei „match made in hell“ in ianuarie anul acesta, da. Oficial, i-au despartit diferentele ireconciliabile. Neoficial, relatia adulterina dintre Manson si Evan Rachel Wood, o Avril Lavigne ceva mai indie a filmului american, in varsta de doar 19 ani. Dita, care a crezut ca a spus „da“ pana cand moartea ii va desparti, inca mai sufera de pe urma sotului ratacitor. Si totusi, nu a ales sa se consoleze cu o pensie alimentara, singurele asteptari materiale pe care le-a avut de la Manson fiind achitarea cheltuielilor de divort, pentru care, crede ea, el este raspunzator. Hollywood-ul zilelor noastre este in continuare stralucitor, dar nu si sofisticat. Lipseste misterul: actritele apar nemachiate (si in anii ‘40 existau paparazzi), personajele sunt eclipsate de viata lor privata (ceea ce nu i s-ar fi intamplat lui Catherine Hepburn, chiar daca era indragostita de Spencer Tracy). Iar retro, in varianta Christina Aguilera, a ajuns o scuza pentru mai mult machiaj, outfituri stralucitoare, blond platinat si risca sa fie sinonim cu strident (exceptie facand videoclipul pentru „Candymen“), cand, de fapt, eleganta retro este una minimalista. Pour les connaisseurs insa, retro va continua mult timp sa insemne Dita Von Teese. Ce nu stiati Actrita In 2005 a interpretat-o pe Gala, sotia excentricului Salvador Dali, in scurtmetrajul „The Death of Salvador Dali“. Excentric Cu ocazia implinirii a 36 de ani, Dita i-a daruit lui Marilyn Manson un fetus conservat in formol, pe care l-au botezat Ludwig. Festis Colectioneaza piese de lenjerie intima; in urma cu câtiva ani a devenit mândra posesoare a unui corset din epoca victoriana. 100% Naturala Este una din putinele celebritati de la Hollywood care se poate mandri cu faptul ca nu a apelat niciodata la chirurgia plastica. Bisexuala A recunoscut recent ca in urma cu mai multi ani a avut o relatie stabila cu o femeie. Avere Anul trecut a castigat 500.000 de dolari din spectacole si contracte de publicitate. Catalina Sevastre, Foto: www.dita.netIn aproape 10 ani, Dita Von Teese a redefinit stilul retro, a dovedit ca pin-up nu e sinonim cu Aguilera si ne-a lasat sa credem ca Hollywood-ul poate atinge din nou culmile glamour-ului din epoca de aur a cinematografiei. Le-a aratat cinicilor din showbiz ca se poate trai alaturi de Marilyn Manson, pe care l-a iubit timp de 7 ani si, recent, ca exista viata dupa Antichrist, fie el si Superstar. Indiferent de an si de trendul aflat in circulatie, Hollywood-ul a avut intotdeauna o slabiciune pentru retro. Fie ca era vorba de blockbuster-uri precum „Pearl Harbor“, de rolurile lui Julianne Moore din ultimii 7-8 ani (in „Sfarsitul aventurii“ sau „Orele“), sau de aparitia vreunei actrite nostalgice imbracate in vintage couture pe covorul rosu, anii ‘40 au exercitat o fascinatie continua asupra cineastilor si a creatorilor de moda. Unii ar spune ca pasiunea pentru perioada celui de Al Doilea Razboi Mondial s-a instalat odata cu Madonna si comeback-ul ei din „Evita“ din 1996, altii, ca tonul a fost dat de Spielberg la sfarsitul anilor ‘80, cu „Imperiul Soarelui“ si „Lista lui Schindler“. Cert e ca in ultimii 15 ani, cele mai premiate filme au fost cele a caror actiune se desfasura pe fundalul anilor ‘40. Anii ‘40 au fost puternic marcati de cel de-Al Doilea Razboi Mondial, dar nu drama e cea care fascineaza, ci dramatismul. Dincolo de tragedia razboiului, dincolo de totalitarism si de aberatiile vociferate de liderii politici, anii ‘40, oricat de superficial ar suna, au pus glamour-ul pe harta lumii. Femeile, uneori glaciale, alteori doar intangibile, aranjate pana la ultima suvita de par, cu ten de portelan si buze rosii, aratau 24 de ore din 24 ca niste doamne, indiferent care le era meseria. Deceniul nu a avut notorietatea anilor ‘50; i-a lipsit luxul, dar a avut decadenta. Nu a avut-o pe Marilyn, dar a avut-o pe Betty Grable, fantezia tuturor soldatilor de pe front, starleta cu picioare de un milion de dolari, cea care a declansat fenomenul pin-up. Era nevoie de un prolog consistent pentru a vorbi despre Dita Von Teese, caci ne confruntam cu unul din cazurile, atat de fascinante, ale unui individ care traieste in afara epocii. Este o femeie care se imbraca, se machiaza si traieste ca in anii ‘40, dar care inainte de a fi catalogata brutal drept anacronica, este fermecatoare. De meserie este dansatoare, iar show-urile ei combina elemente de balet, vodevil, cabaret si old school striptease, toate sub umbrela burlescului. Jobul ei implica sa se dezbrace lasciv si sa se balaceasca intr-un pahar urias de Martini, alaturi de un burete supradimensionat in forma de maslina. Pe cei care deja stramba din nas, ii asiguram ca nu e vorba de un dans la bara. Diferenta dintre stripteuza de rand si Dita este comparabila cu aceea dintre a face sex si a face dragoste. Nu este vorba de promiscuitate, de bancnote stranse la jartiera, ci de seductie, de spectacole tinute cu casa inchisa, la care lumea vine ca la teatru. Intr-adevar, Dita se dezbraca, dar o face literalmente de amorul artei, uneori pe poante, in pasi de balet, alteori incaltata cu cei mai spectaculosi pantofi cu toc vintage, creati special pentru ea de Christian Leboutin. Costumele includ pene de strut, adesea colorate in roz, si desuuri vintage de la Agent Provocateur. Pentru neinitiati, putem spune ca aduc cu cele purtate de Kylie in turneul „Showgirl“..