De când s-au cunoscut, profită de orice ocazie pentru a-şi face surprize. Cea mai sonoră fusese, până acum 3 luni, nunta organizată în secret de Ştefan într-un castel din Toscana. Însă surpriza cu adevărat neaşteptată a venit din partea fiicei lor, Natalia, care a decis să vină pe lume înainte de termen.
Printr-o conjunctură a sorţii, s-a întâmplat să mă aflu prin preajmă ori de câte ori Anca şi Ştefan au avut de sărbătorit un moment important. Am ajuns să fiu complice la nunta secretă din Toscana şi am aflat printre primii că aşteaptă un copil. Înainte cu câteva zile de petrecerea VIVA!, Anca îmi confirma ferm prezenţa, ba chiar avea pregătită rochia pe care urma să o poarte. Ţinuta nu a mai văzut-o nimeni, căci, între timp, spre surprinderea tuturor, pe când sarcina nu trecuse bine de 7 luni, Anca a trebuit să nască de urgenţă. Cu toate că Natalia le-a dat mari emoţii părin-ţilor, la şedinţa foto, realizată acasă la ei, în Corbeanca, cu o săptămână înainte de botez, naşterea prematură părea o amintire îndepărtată şi toată familia era relaxată.
Într-un an şi un pic aţi făcut nuntă, copil şi casă. La voi în familie aşa se fac lucrurile, toate odată?
Ştefan: De preferat, am vrea să câştigăm timp de plimbare, de aceea le facem pe toate odată. Planul acesta este, să ne punem la punct cu casa, cu bebeluşul, să crească mai repede decât ceilalţi, dacă se poate cât 7 într-un an, iar apoi să călătorim cu barca sau cu trenul în jurul lumii.
Anca: Prima plimbare a Nataliei va fi în Grecia, peste 3 săptămâni.
Ş: Am făcut antrenament. De la două săptămâni fetiţa e scoasă în mod obsedant din casă. Am testat terenul, a intrat deja în contact cu foarte mulţi oameni.
A: Fiind născută prematur, chiar ne-am gândit că vom fi foarte stricţi şi stresaţi în ceea ce priveşte igiena, că nu o să primim pe nimeni în vizită, dar când am ajuns cu ea acasă ne-am dat seama că suntem foarte relaxaţi, de fapt. Fetiţa e bine şi ne-am gândit că, decât să o creştem într-un glob de cristal, ca mai apoi să aibă probleme de imunitate, mai bine o creştem foarte relaxat. Aşa că ea a fost şi la munte, şi la mare, şi la nunta Cristinei Dochianu la Orşova. Până la două luni a văzut jumătate din ţară. Ce-i drept, când mă uit acum la primele fo-tografii cu ea, realizez că am avut un soi de inconştienţă, mă şi întreb cum de am fost atât de relaxaţi. Copilul era incredibil de mic, avea 1,900 kg.
Ş: Era cât o franzelă la naştere.
Planul tău era să naşti natural, Anca?
Eu mă pregăteam pentru naştere naturală, chiar începusem să fac masaj, cursuri de respiraţie. Până când am fost la un control şi doctorul mi-a zis „mâine trebuie să te operez de urgenţă, sunt probleme, trebuie să scoatem bebeluşul cât mai repede, altfel nu e bine pentru el'. Fiindcă aveam încredere foarte mare în medic, am mers pe mâna lui şi am născut la 34 de săptămâni.
Ce ai învăţat din această experienţă şi ce le-ai sfătui acum pe mamele care trec printr-o situaţie similară?
Singurul sfat pe care îl pot da mamelor e să fie pozitive. Gândeşte-te că eu eram în salonul de reanimare, iar celelalte mămici care născuseră fie prin cezariană, fie natural îşi primeau bebeluşii să îi pună la sân. E destul de neplăcut să ştii că în cazul tău nu se ştie când îţi vei putea ţine copilaşul în braţe. Până la urmă Natalia a fost un prematur născut fără probleme, după 3 zile am putut să o ţin în braţe, dar erau mămici cu bebeluşi de 900 sau chiar 600 de grame, care puteau să viseze la asta peste câteva luni. Eu după 2 săptămâni am luat-o acasă fără niciun fel de probleme, după cum vezi e mare acum. Privind în urmă, îmi dau seama că nu a fost o situaţie uşoară, dar am trecut cu bine pestea ea. Cel mai greu moment a fost când am plecat din maternitate după o săptămână şi Natalia a rămas acolo. A fost o senza-ţie de goliciune cumplită. Să ştii că ai născut şi pleci acasă fără copil e groaznic, chiar dacă realizezi că este bine, chiar dacă mergi de trei ori pe zi să îl vezi după aceea. Dar am avut un psihic destul de bun. Psihologul clinicii la care am născut chiar m-a felicitat, mi-a spus că rar vede o mămică atât de lucidă după naştere. L-a felicitat şi pe Ştefan. (râde) Rolul tatălui contează mult. Ştefan nu a lipsit de la nicio ecografie în timpul sarcinii. În el am cea mai mare încredere, el merge cu fetiţa în parc, el are grijă de ea până mă întorc de la muncă. Singurul lucru pe care nu îl face e să alăpteze. (râde) În rest, eu mă amuz şi îi mai spun „mami 2'.
Cum arată viaţa voastră acum, în trei?
A: Totul se raportează la copil acum. Gândeşte-te că noi am construit casa aici cu gândul că vom avea un copil, am vrut să crească într-un mediu sănătos. Când am pus temelia casei atunci am rămas însărcinată. Practic, casa şi copilul au crescut în acelaşi timp.
Ş: Eu îmi fac treaba mai mult de acasă acum, mă duc mai rar în oraş. Noaptea pentru mine era un calvar, nu-mi place somnul şi uite că am motive să nu mai dorm. În rest, iată că nu am mai fost la mare în cluburi, nu am mai plecat de nebun nicăieri… da, sunt nişte schim-bări considerabile, dar depinde cum le percepi. Acum trei ani probabil erau de neconceput, acum mi se par absolut fireşti. Se vede că am îmbătrânit îngrozitor, dar senzaţia că ai o mogâldeaţă care îţi zâmbeşte dimineaţa e fantastică.
Ai mai avut timp să găteşti pentru printesapolonic.ro, Anca?
Da, bebeluşii când sunt foarte mici dorm mult. Când Natalia (n.r. ei o alintă Prinţesa Linguriţă) doarme, o pun în coşuleţ lângă mine şi gătesc.
Ş: Ştii că eu deconspir toate surprizele. Luna aceasta începem o serie de emisiuni pe blog cu persoane publice ce vor fi invitate la masă. Vorbim, gătim, râdem.
A: Deci o să tot gătesc. Natalia o să petreacă foarte mult timp în bucătărie.
Ce visaţi pentru Natalia, când va fi mare?
Ş: Eu să visez pentru ea? Dar ce, sunt nebun? Visează ea singură pentru ea, ştii cum râde noaptea, în somn?
A: Vrem să fie independentă. Dacă vrea să se facă femeie de serviciu şi e fericită cu asta, noi o vom susţine. Nu mi-am propus să o fac neapărat balerină, doctoriţă etc.
Ş: Ce îmi doresc eu e să fim prieteni, asta o să o încurajăm tot timpul. Nu vrem să fim părinţi obsedaţi.
Vei fi la fel de relaxat când îi vor face băieţii curte, Ştefan?
Ş: Mie îmi place în club, o să îmi placă să o însoţesc, nu am nicio problemă.
A: Deci nu, Ştefan nu va fi un tată relaxat. (râde) Numai la gândul că Natalia ar putea să aibă într-o bună zi un iubit deja tremură.
OANA POPOIAG Foto MARIUS BĂRĂGAN
Stilist: SILVIA CRISTESCU
Machiaj: DIANA IONESCU
Coafură: TEDDY VERZEA (Robert Both Studio)
Vestimentaţie Anca: garderoba personală
Vestimentaţie Ştefan: garderoba personală
Vestimentaţie Natalia: Contessina şi garderoba personală