Aproape jumătate din populația României continuă să locuiască în gospodării supraaglomerate, indiferent că e vorba despre apartamente în Târgu Mureș, București sau în altă parte a țării, arată cele mai recente date publicate de biroul de statistică al Uniunii Europene, Eurostat.
Vestea bună e însă că procentul scade de la an la an, mai arată
raportul.
În 2019, an la care se referă cele mai recente date, 45,8% din
populația României trăia în gospodării supraaglomerate. Aceasta este cea mai
mare rată de supraaglomerare înregistrată al nivelul statelor membre ale UE și
depășește considerabil media europeană, estimată la circa 17%.
Letonia se află pe locul al doilea, 42,2% din populație
confruntându-se cu această situație, iar locul al treilea este ocupat de
Bulgaria (41,1%). Pe următoarele poziții se clasează Croația și Polonia, unde
peste 37% dintre locuitori se confruntă cu problema supraaglomerării.
Trebuie menționat însă și faptul că, în afară de Polonia, toate
celelalte țări au și un număr de locuitori mult mai mic decât România.
Un alt aspect important de menționat este și acela că față de anul
precedent, proporția celor care locuiesc în gospodării supraaglomerate este în
scădere în toate cele cinci state de mai sus, inclusiv în România. Cea mai
semnificativă îmbunătățire s-a înregistrat în Polonia.
Situația se îmbunătățește în România în mod constant, din 2010
Mai mult, în România rata supraaglomerării scade constant din
2010. Atunci, 52% din populația țării trăia în gospodării supraaglomerate.
Primul loc în top era ocupat de Letonia (55,7%), România se afla pe locul
secund și era urmată de Polonia, Bulgaria și Ungaria. La nivel european, rata
supraaglomerării era estimată la circa 19%.
Între timp, Ungaria a coborât de pe locul 5 pe locul 7 și s-a
apropiat de media înregistrată în UE, iar în locul său a intrat în top Croația.
Chiar și așa, din 2010 și până în 2019 rata supraaglomerării a scăzut în
Croația de la aproape 44% la 38,5%.
Nu trebuie să pierdem din vedere nici faptul că, spre deosebire de
2018, mai mulți români locuiesc acum în gospodării considerate a fi mai mari
decât este necesar. Practic, avansul a fost cu aproape 1% într-un singur an.
Cele mai mici rate de supraaglomerate se înregistrau, în 2019,
conform datelor oficiale, în Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%), Malta (3,7%) și în
Olanda (4,8%).
Rata supraaglomerării prezentată de Eurostat este definită ca
procent al populației care trăiește într-o gospodărie supraaglomerată. Se
consideră că o persoană locuiește într-o gospodărie supraaglomerată dacă
gospodăria nu are la dispoziție un număr minim de camere egal cu:
– o cameră pentru gospodărie;
– o cameră pentru cuplu în gospodărie;
– o cameră pentru fiecare persoană în vârstă de 18 ani sau mai
mult;
– o cameră pe pereche de persoane singure de același sex între 12
și 17 ani;
– o cameră pentru fiecare persoană între 12 și 17 ani, neinclusă
în categoria anterioară;
– o cameră pe pereche de copii cu vârste sub 12 ani.
România, pe primul loc în UE când vine vorba de proprietari
Românii sunt în marea lor majoritate proprietari. Procentajul
populației care trăiește în locuințe proprietate personală este de circa 96% în
țara noastră, fapt care ne plasează pe primul loc la nivelul UE.
În Slovacia și Ungaria procentul ajunge la 91%, respectiv la 92%,
în timp ce în țări precum Germania sau Austria mai puțin de jumătate din
populație deține o locuință, chiria fiind preferată.
Cât despre prețurile locuințelor, cele mai noi date Eurostat sunt
aferente trimestrului II din 2020 și arată că în timp ce în țări ca Luxemburg
și Polonia s-au înregistrat majorări cu 13,3%, respectiv cu aproape 11% într-un
an, în România avansul a fost mai redus, chiar dacă a depășit media europeană.
Prețurile locuințelor au crescut cu 6,6%, fapt ce a plasat țara
noastră pe locul 10. De altfel, prețurile solicitate pentru locuințe în România
rămân în continuare unele dintre cele mai scăzute din UE. La Paris metrul
pătrat se vinde, de exemplu, cu peste 12.000 de euro, în București abia cu
1.400 de euro.
Mai avem însă de lucrat la capitolul locuințe noi. Stocul rezidențial rămâne,
la trei decenii de la Revoluție, alcătuit preponderent din apartamente
construite în timpul regimului comunist. Anul trecut, 14% din stocul total
existent la nivel național era reprezentat de unitățile nou dezvoltate.
Sunt însă județe care s-au transformat în acest timp – 46% din
locuințele din Ilfov sunt construite după 1990 și 22% dintre cele din Cluj sau
Constanța sunt noi.
Numărul locuințelor finalizate este însă în creștere. În primele 9 luni din
2020 s-au terminat aproape 48.500 de locuințe la nivel național, potrivit
datelor INS, cu circa 2.000 în plus, dacă ne raportăm la intervalul similar din
2019.
Volumul lucrărilor de construcții a înregistrat, de asemenea, anul
trecut un avans important. Cele mai noi date publicate de Eurostat arată că în
România s-a înregistrat un avans cu 17,3% în septembrie, dacă ne raportăm la
intervalul similar din 2019. Aceasta a fost cea mai consistentă creștere de la
nivel european. În același timp, în UE s-a putut observa o scădere cu aproape
3%.