Condamnat la viata (A Farewell To Fools), primul film romanesc in care ii veti putea vedea impreuna pe celebrii Gérard Depardieu si Harvey Keitel, va avea premiera pe 15 martie si va intra in 42 de cinematografe din toata tara.
Adaptare dupa nuvela Moartea lui Ipu', de Titus Popovici, „Condamnat la viata' in regia lui Bogdan Dreyer, poate fi considerat un remake dupa „Si atunci i-am condamnat pe toti la moarte' al lui Sergiu Nicolaescu, din 1971.
Alaturi de Gérard Depardieu, Harvey Keitel si Laura Morante, in film ii veti mai putea recunoaste si pe actorii romani: Alexandru Bindea, Gheorghe Visu, Daniela Nane, Nicodim Ungureanu si copilul Bogdan Iancu. Regia este semnata de Bogdan Dreyer, iar scenariul, de Anusavan Salamanian.
Actiunea filmlui este plasata in ultimele zile ale celui de-al doilea razboi mondial intr-un sat din Transilvania. Un soldat german este gasit mort la marginea unui sat de catre un baiat de 11 ani (Bogdan Iancu). Nu se stie cine este vinovatul, iar ofiterii germani ameninta ca ii vor executa pe cei mai importanti zece membri ai comunitatii daca faptasul nu se va preda. Ca sa scape, acestia din urma incearca sa-l convinga pe Ipu, „nebunul satului' (Gérard Depardieu), sa-si asume el vina, in schimbul promisiunii unei inmormântari fastuoase si a unor recompense pentru familia lui.
Pentru a se integra in lumea din care avea sa faca parte pentru câteva saptamâni, Harvey Keitel a venit in România cu ceva vreme inainte de a incepe filmarile. Turnajul a inceput in cetatea Sighisoarei, la final de septembrie, intr-o toamna superba care a tinut cu echipa pe toata perioada filmarii.
„Am venit cu citeva zile mai devreme ca sa invat câte ceva despre România si, implicit despre rol. Si, ca sa faci asta, trebuie sa traiesti aici, sa bati strazile, sa manânci mincare romaneasca, sa stai de vorba cu oamenii'. Actorul a insistat sa locuiasca intr-un mic hotel din cetate, a colindat strazile orasului, a participat la slujbe de duminica si la o inmormintare, pentru a observa ritualurile, a stat ore in sir de vorba cu un preot al Bisericii Evanghelice, Bruno Frölich. „M-a ajutat foarte mult, mi-a spus si mi-a aratat multe lucruri pe care nu le stiam despre munca unui preot si despre ceremonii', povesteste el.