Special VIVA! – Cum a slăbit Feli 30 de kilograme în 6 luni

.

Kilogramele în plus n-au complexat-o niciodată așa cum au ajuns să o deranjeze bârfele cunoscuților. Dar nu acesta e motivul pentru care a luat decizia să slăbească 30 de kilograme. În spatele blondei superbe din fotografii e o femeie care își asumă slăbiciunile și regretele. Feli ne-a dezvăluit într-un interviu extrem de sincer cum a decis să facă operație de micșorare a stomacului.

 


Când ai început să te simți complexată de felul în care arăți?

După ce s-a terminat Vocea României. În timpul concursu­lui, citeam pe pagina de Facebook tot felul de comentarii, dar știam că eu nu sunt omul acela jignit. Mă făceau în fel și chip, de la vacă la orice; orice cu greutate maximă era des­pre mine. O întâlnire cu Puya din trecut m-a ajutat foarte mult în acest sens. Scosese el „Undeva în Balcani și toată lumea îl înjura că s-a maneli­zat. L-am întrebat atunci dacă nu îl atacă comentariile alea. Mi-a zis: „Feli, nu le citesc, pentru că eu nu sunt jignirile acelor oameni.. Chestia asta mi-a rămas în cap și probabil că, de asta, la Vocea Români­ei nu m-au ajuns comentariile oamenilor. Totuși, țin minte un comment în care o tanti mă făcea orcă. La început, am râs. Am zis: „Dă-te-ncolo, cum să te gândești la orcă, fra­te?!. Dar după aia m-a lovit: „Zi și tu că sunt balenă sau delfin, că măcar drăguță sunt din fire.. Și m-am întrebat de ce e lumea așa de răutăcioasă. Am intrat la ea pe profil, să văd cine mă jignește și, când am văzut poza de profil, am înțeles tot. Femeia asta se des­cărca pe mine pentru că avea viață grea la ea acasă. Normal că, dacă nu știi cum să scoți din tine propriile frustrări, lovești.


După aceea, am început să îmi deschid urechile la alt gen de vorbe. Îți dau un exemplu: o prietenă care merge la un studio îmi zice: „Am fost la studioul lui X și asculta pie­sele tale. Și mi-a zis: «Mamă, mamă, ce voce! Dar e grasă, frate! Dacă ar slăbi…». Și auzind asta din mai multe locuri, am început să fiu nesi­gură pe mine. Am început să trag treptat de haine. Apoi am dat de iubiri toxice, în care el era narcisist și se iubea foarte mult. E foarte bine să te iubești și tu n-ai nicio vină că cel de lângă tine e frustrat. Doar că asta mi-a adus și mai multe complexe și m-am închis foar­te tare în mine.


 

Ai avut dintotdeauna pro­bleme cu greutatea?

Când eram mică, nu eram grasă. La 18 ani, când eram slabă, model, umblau bărbați de 35 de ani după mine și mă simțeam foarte sluty. Nu am pus preț pe frumusețea mea niciodată. M-am îngrășat din cauza tiroidei și a faptului că m-am neglijat. Am început să nu mă simt bine: nu puteam să dorm pe nicio parte, hor­căiam. Aveam reflux, urcam două trepte și eram terminată de oboseală. M-am dus să îmi fac un control la tiroidă, că tot mă bătea maică-mea la cap de ani de zile. Și când mi-a zis asistenta să îmi dau paltonul jos și să mă urc pe cântar – de la 65 de kilograme am văzut 91 –, i-am zis: „Nu vă supărați, cred că nu vă merge bine cân­tarul.. Dar nici atunci – asta se întâmpla cu mult înainte de Vocea României – nu am avut complexe legate de felul în care arăt. Nu m-am dus acasă să îmi plâng de milă că, vai, m-am îngrășat, ce mă fac?! Mi-am zis: „OK, o să mă duc la nutriționist, o să slăbesc și o să îmi fac tratamentul, și la revedere!. Nu am pus ni­ciodată preț pe aspect. Pen­tru mine, exact cum declara și Adele, muzica e pentru urechi, nu pentru ochi. Am făcut tratamentul, am ajuns la 75 de kilograme, după care l-am întrerupt. De ce l-am întrerupt? Din cauza unor probleme personale. Exista în mine nevoia să mă auto-pedepsesc. Nemailuând pasti­lele, m-am îngrășat și mai tare.


 

Cum ai ajuns la concluzia că operația la stomac e ultima soluție?

M-am simțit vinovată că am ales operația, pe care, de altfel, nu o regret. Dar în capul meu era: „Nu alege calea ușoară!. Eu în viață niciodată n-am ales calea ușoară, pentru că nu mi se pare că înveți ceva când o iei pe scurtătură. Viața e despre călătorie, nu despre destinație. Și mi se părea că nu e corect să recurg la operație. Mai ales că, înainte de asta, am mers la sală, am văzut pe pielea mea ce bine e să slăbești sănătos: eram cu ditamai geanta, cu caserole cu gustări după mine. Mă certam la stu­dio cu oamenii, să nu se atingă de sticla mea de apă, pentru că trebuia să țin măsura. Dar n-am mai putut ține pasul cu programul acesta, fiind mereu pe drumuri cu concertele. Am început să mănânc din benzi­nării, nu mă odihneam. Și am intrat într-o fază, anul trecut, în care pur și simplu m-au ajuns toate. Și m-am îngrășat pe sistem nervos. Am zis că, dacă nu mă operez acum, peste un an o să am 300 de ki­lograme și n-o să mai pot face nimic.


 

Citeste continuarea in VIVA! MARTIE, din 1 martie la standurile de presa!