Nelson Mandela, lungul drum spre libertate

.

Militant antiapartheid, poate cel mai cunoscut deţinut politic din lume (27 de ani de detenţie politică), Nelson Mandela a luptat împotriva segregaţiei rasiale şi a transformat Africa de Sud într-o „naţiune curcubeu'. Primul preşedinte de culoare al ţării şi-a susţinut valorile cu tărie, a iubit libertatea, femeile şi boxul şi a demonstrat că a fi curajos înseam-nă să ai frici, dar să ştii să le învingi.


 

Luna trecută, preşedintele Africii de Sud, Jacob Zuma, a anunţat decesul lui Nelson Mandela. Omul care s-a sacrificat pe el însuşi şi viaţa de familie pentru cauza în care a crezut cu atâta tărie s-a confruntat cu o infecţie pulmonară pe care o echipă numeroasă de medici a încercat să o trateze vreme de câteva luni. Totuşi, „părintele Africii a murit la 95 de ani chiar în casa sa din Johannesburg, în-conjurat de toţi cei apropiaţi.

 

Rebelul student la Drept

Simbol al luptei anti-rasiale, Rolihlahla Mandela, pe numele său real, provi­ne dintr-o familie modestă aparţinând etniei Xhosa şi a fost primul din familia lui care a mers la şcoală, înţelegând că „educaţia este cea mai puternică armă pe care o poţi folosi pentru a schimba lumea. A fost numit „Nel­son de către învăţătoarea sa, Miss Mdingane, după cum cerea tradiţia din Africa de Sud la vremea respectivă, ca elevii să poarte nume englezeşti.


La 22 de ani a fugit de acasă pentru a evita o căsătorie aranjată, dorinţa tânărului Nelson fiind aceea de a a-junge avocat. În anii studenţiei s-a confruntat cu diverse probleme din ca­uza culorii pielii sale, cel mai frustrant fiind că nu putea circula liber în anu­mite zone rezervate albilor. Pe atunci, populaţia era împărţită în grupuri, se ducea o politică rasistă de discriminare a celor de culoare, Guvernul având ca scop segregarea rasială. În aceste con­diţii, Mandela a avut curajul să ia atitu­dine împotriva apartheidului, impus în 1948 de Partidul Naţional, aflat la pu­tere, şi a intrat în Congresul Naţional African, grup care susţinea drepturile persoanelor de culoare.


După un timp, autorităţile au început să facă uz de metode tot mai violente, aşa că Mandela a înfiinţat o aripă mili­tară a Congresului, numită Spada Na-ţiunii. „De multe ori, nu putem comba­te focul decât cu foc. Un luptător pen­tru libertate învaţă în cele mai grele condiţii că opresorul e cel care impune coordonatele unui conflict. Oprimatul n-are altă soluţie decât să se folosească de metode asemănătoare cu ale inami­cului’, declara el la un moment dat.


 

Eroul din închisoare

Acuzat de trădare împotriva Guvernu­lui, Nelson Mandela a fost judecat şi condamnat la închisoare pe viaţă în iunie 1964, scăpând la limită de pe­deapsa capitală. La vremea respectivă, era căsătorit pentru a doua oară, cu Winifred, de care se îndrăgostise cam în aceeaşi perioadă în care divorţa de Evelyn Ntoko Mase, cu care avea 4 co­pii. Din închisoare, el i-a trimis scrisori lungi în care îi cerea să-l ierte pentru că o neglijase cât timp luptase pentru egalitatea rasială şi o ruga să-i înţeleagă dedicarea. După încarcerarea sa, Mandela a devenit un simbol global al mişcării antiapartheid, susţinut de întreaga comunitate internaţională prin diverse acţiuni şi evenimente prin care se cerea eliberarea sa.


 

CLAUDIA COJOCEA

Foto HEPTA, NORTHFOTO

 

Continuarea în numărul de ianuarie al revistei VIVA!, la standurile de presă din 23 decembrie.