La prima vedere, par un cuplu atipic. El e un violonist renumit, care de cinci ani poarta valoroasa vioara Stradivarius Elder-Voicu prin toate colturile lumii, iar ea e avocat si isi petrece zilele la birou. Vara aceasta, Lavinia si Alexandru Tomescu au spus oficial „da“. Noi i-am intalnit cu doar cateva zile inainte de nunta lor.
Am gasit cu greu o zi in care amandoi sa aiba cateva ore libere pentru sedinta foto. El se intorsese, cu o zi inainte, din Coreea de Sud, unde a sustinut o serie de concerte in cadrul Expozitiei Internationale de la Yeosu, la Pavilionul Romaniei, iar ea se ocupa cu ultimele detalii organizatorice ale nuntii care batea la usa. Ca repetitie pentru traditonala sesiune foto a mirelui si miresei, le-am propus o sedinta foto impreuna, intr-o gradina de vis care, desi se afla in Bucurestiul secolului XXI, te transporta din primul moment in Parisul secolului trecut. La primul cadru cu Lavinia singura, Alexandru ne-a marturisit ca nu o recunoaste. Nu o vazuse atat de machiata niciodata si i-a spus, in gluma, ca seamana cu o prezentatoare de stiri. Ea parea sa se simta bine oricand si oriunde, atat timp cat e alaturi de el.
Tocmai te-ai intors dintr-o calatorie in Coreea de Sud. Cum a fost?
Alexandru: Programul concertelor a constat intr-o selectie de capricii de Paganini, insotite de proiectii video. Am adaugat, insa, si o prezentare pentru fiecare capriciu, prezentare ce am facut-o direct in limba coreana. Reactia publicului a fost pe masura: entuziasm general, coada la autografe si mai multi dintre spectatori au venit la toate cele patru concerte, chiar daca programul era identic!
De unde a pornit aceasta pasiune a ta pentru tot ceea ce tine de Asia? Ai invatat singur coreeana si apoi ai inceput sa studiezi limba chineza.
A: Unii dintre prietenii mei cred ca e ceva ce tine mai degraba de… genetica! Atunci cand rad mi se ingusteaza ochii pana ce poti sa juri ca sunt chinez! Asia e o zona a lumii in care m-am simtit, intotdeauna, foarte in largul meu si, de aceea, era firesc sa incep sa invat si ceva din limbile tarilor respective. Coreana este, poate, cea mai accesibila, datorita alfabetului Hangeul ce este foarte usor de invatat. Limba chineza este, insa, o adevarata piatra de incercare, nu doar in scris, ci si in pronuntarea cuvintelor care solicita la maximum talentele mele de student.
Ce faci cand te intorci dintr-un turneu obositor?
A: Simplu: plec in urmatorul turneu (rade). Anul acesta, stagiunea a fost extrem de aglomerata; imediat dupa incheierea turneului, am avut sesiunile de inregistrari pentru discul cu „Obsesiile’ de Ysaye, apoi concerte ca solist cu filarmonici in tara, apoi recital cu cvartetul Ad Libitum, la Iasi, apoi turneele din Coreea si Portugalia… Nici nu-i de mirare ca de majoritatea aspectelor legate de nunta s-a ocupat Lavinia, eu abia daca am prins o luna in Bucuresti, de la inceputul anului!
Lavinia, te-ai obisnuit cu plecarile dese ale lui Alexandru?
Lavinia: Inca de la inceputul relatiei noastre, Alexandru venea de undeva sau pleca spre ceva, asa ca am luat-o ca pe un punct din fisa postului, cu parerile de rau cand vad valiza deschisa in mijlocul livingului, dar si cu o mare nerabdare si bucurie cand stiu ca trebuie sa ajunga acasa. Este adevarat ca in ultimul timp am pierdut sirul destinatiilor lui, insa, cand ajunge acasa, cu un mic suvenir si plin de povesti despre oameni si, mai ales, locuri, imi amintesc de unde s-a intors. |n egala masura, meseria mea ma tine foarte ocupata la birou, asa ca iau mai usor lipsa lui din zilele mele.
Autor: Raluca Tamas
Fotograf: Cosmin Bumbut
Stilist: Ana Andrei
-
Citeste continuarea in numarul de august al revistei VIVA!