In lumea intreaga, Alfred Hitchcock e celebru pentru filmele sale pline de suspans, crime sau violuri. Colegii de breasla il stiau si pentru fanteziile sexuale bolnavicioase, obsesiile pentru blonde sau glumele aproape sadice pe care le facea. Iar pentru criticii de film e unul dintre cei mai buni regizori din toate timpurile care nu a primit niciun Oscar.
Cand spui Alfred Hitchcock, cel mai probabil iti vine in minte stolul interminabil de pasari care ataca nemilos blonda superba fara aparare („Birds’), frumoasa din tren care flirteaza naiv cu cel care o va omori fara mila („Strangers on a Train’) sau straina ucisa cu sange rece in timp ce facea dus („Psycho’). Misogin, macabru, plin de fobii dintre cele mai absurde (ovofobia, de pilda), sadic, mizantrop, egoist, razbunator si rautacios ca un copil care n-a primit jucaria dorita, Alfred Hitchcock a avut o viata… de film.
„Arestat’ la 5 ani
S-a nascut in Anglia intr-o familie saraca, de la care a primit o educatie catolica stricta. Dincolo de regulile severe ale casei, Hitchcock a devenit o fire introvertita si din cauza unui fizic nefericit, cu tendinta spre obezitate, care l-a facut sa aleaga izolarea pentru a nu ajunge tinta glumelor celor din jur.
Cu parintii nu s-a inteles niciodata grozav – dar nici n-ar fi putut. Mama sa avea o fire tiranica si il obliga in fieca-re seara sa stea la picioarele ei in pat si sa-i raporteze in detaliu tot ceea ce facuse peste zi. De altfel, apropiatii regizorului au suspectat mereu ca uciderea sau violarea protagonistelor sale era, de fapt, felul prin care se razbuna pe mama lui.
In plus, o pedeapsa neinspirata a tatalui i-a schimbat pentru totdeauna comportamentul in ceea ce priveste relatia cu autoritatile: acesta a aranjat ca fiul lui de numai 5 ani sa fie inchis cateva minute intr-o celula din sectia locala de politie pentru „obraznicie’. De atunci, Hitchcock a capatat o frica teribila de „uniforme’, iar la maturitate a refuzat sa conduca masina de teama amenzilor.
De Claudia Cojocea
Foto Hepta