Ma amuza copios discutiile despre sfarsitul lumii. Discutii fara rost, miza sau solutie. Rad cu pofta cand, la un pahar, oamenii incep sa-si dea cu parerea despre acest subiect.
Sa fiu sincera, am intrat si eu in hora asta, razand apoi si de mine, dar si de naivitatea mea de a crede (sau nu) ca mayasii au avut dreptate, de parca am stat langa ei cand au gandit calendarul vestit. Dar oamenii au pareri despre ziua, data, ora si semnificatia fiecarei cifre invocate de savanti, prevestitori, vrajitoare si samani, aducand argumente sau contraargumente care sa le sustina (sau nu) teoria conform careia 21 decembrie 2012 ar fi ultima noastra zi.
Evident ca nimeni nu stie nimic si ca superstitia devasteaza ratiunea pentru ca si daca ar fi asa, si sfarsitul ar veni, atunci, ce am putea face?
S-au anuntat multe date care au prevestit Apocalipsa si nu este prima data in istorie cand ea este trambitata, dar cea mai celebra ramane totusi aceasta din 2012. Poate pentru ca n-a trecut inca?
Oricum, am intrat in anul cel mai interesant din punct de vedere al speculatiilor legate de acest fenomen.
Cu sau fara legatura cu asta, intreaga lume traieste o reinventare, se zbate intr-o criza din care iesirea nu se prea zareste, desi speranta exista in continuare. Sunt vremuri in care cutia Pandorei este deschisa larg si in care somnul ratiunii a nascut monstri cu fete umane, zambitoare si false. Va urez sa le traiti cu intelepciune.
Va doresc un inceput frumos, un An Nou minunat si un 2012 in care singurul sfarsit sa fie al durerii, tristetii si singuratatii.
La multi ani!
Cristina Stanciulescu – Redactor-sef VIVA!
Cel mai nou VIDEO
Urmărește-ne pe
Libertatea.ro
