Vitamina K este indispensabilă bunei funcționări a organismului: ea joacă un rol important în coagularea sângelui, în dezvoltarea celulară, în prevenirea simptomelor afecțiunilor cardiovasculare și contribuie la mineralizarea oaselor. Și, totuși, aceasta este una dintre vitaminele despre care se vorbește mai puțin. Vitamina K este produsă în mod natural de flora intestinală prin bacterii, dar se găsește și într-o serie de alimente, precum și în suplimente alimentare. În plus, este folosită în diverse produse pentru îngrijirea pielii, pentru că poate contribui la combaterea iritațiilor și la diminuarea cearcănelor.
Ce este vitamina K
Similar vitaminelor D, A și E, K este liposolubilă, adică se dizolvă în grăsimi, și poate fi stocată în organism. Are trei forme: filochinona (K1), care se găsește mai ales în legumele verzi, și menachinona (K2), care este produsă de bacteriile din colon, dar este conținută și de unele alimente fermentate. Menadiona (K3) este o formă de sinteză a vitaminei K1.
De regulă, aproximativ 80% din necesarul de vitamina K este produs de propriul organism.
Vitamina K1 este implicată în procesul de coagulare a sângelui, în timp ce K2 acționează mai mult asupra calcifierii țesuturilor moi. În ultimii ani, specialiștii analizează rolul pe care vitamina K2 îl poate juca în prevenirea sau chiar tratarea osteoporozei și în combaterea tulburărilor cardiovasculare.
Vitamina K3 se administrează de obicei bebelușilor în primele zile de viață, pentru că aceștia suferă în mod natural de un deficit și prezintă astfel un risc asociat de hemoragie.
Alimentele cele mai bogate în vitamina K
Vitamina K1 se găsește în anumite alimente de origine vegetală, în special în legumele verzi. Astfel, frunzele crude de mangold conțin până la 830 de micrograme de vitamina K1 la porția de 100 de grame. Alte surse bogate în vitamina K1 sunt varza creață, cea de Bruxelles, cresonul, păpădia, spanacul, andivele, uleiul de soia, algele wakame. Anumite ierburi sunt, de asemenea, o sursă excelentă de vitamina K1: de exemplu, busuiocul proaspăt conține, în medie, 1.700 de micrograme de vitamina K1 la 100 de grame. Pătrunjelul, cimbrul, măghiranul, salvia și oregano sunt și ele surse bune de vitamina K1.
În ceea ce privește vitamina K2, aceasta poate fi găsită în anumite alimente produse prin procesul de fermentare, precum pasta miso, în brânzeturi, iaurt, ficat și uleiul de pește.
Carența de vitamina K și interferența cu diverse tratamente
În general, nivelul de vitamina K necesar pentru buna funcționare a organismului este relativ scăzut, dar acesta trebuie să fie reînnoit în mod regulat.
Printre simptomele unei carențe de vitamina K se numără echimozele, sângerările nazale, menstruațiile abundente și riscul crescut de fracturi. O dietă echilibrată și variată și o flora intestinală care funcționează corect contribuie la combaterea carențelor, în plus adulții au mai rar nevoie de suplimente alimentare.
Pacienții care urmează un tratament cu antibiotice sau anticonvulsive pe termen lung și care nu au o dietă suficient de bogată în vitamina K ar putea avea nevoie de suplimentare. Un deficit de vitamina K ar putea fi raportat și de cei care suferă de boală inflamatorie cronică intestinală, tocmai pentru că flora lor intestinală nu funcționează corect.
Pe de altă parte, persoanele care fac tratament cu anticoagulante nu ar trebuie să consume vitamina K în exces, la fel și cele care suferă de hemofilie.
Vitamina K și îngrijirea pielii
Vitamina K este importantă și pentru îngrijirea pielii, pentru că poate susține procesul de cicatrizare și decongestionare a pielii și să combată roșeața și cearcănele. Vitamina K poate fi găsită în comerț în diverse geluri și creme care oferă pielii un aspect sănătos, hidratat, strălucitor .
Beneficiile vitaminei K sunt multiple, iar, dacă faci parte dintr-unul dintre grupurile de risc prezentate mai sus, cere sfatul medicului privind acoperirea unui eventual deficit sau limitarea nivelului acestui compus.
Sursa foto: Pexels.com
(P) Material publicitar realizat în colaborare cu Secom
Urmărește-ne pe 
