Vinerea Mare cunoscută și sub numele de Vinerea Sfântă, marchează răstignirea lui Iisus Hristos. Această zi este considerată o zi solemnă de doliu, lipsită de oricare dintre temele festive ale următoarei sărbători de Paște.
Vinerea Mare – tradiții și obiceiuri
Principala tradiție a Vinerea Mare ortodoxă este slujba religioasă, care include liturghii și lecturi ale Evangheliei.
Lecturile relatează de obicei povestea lui Iisus. Acestea au loc de obicei seara, dar unele biserici organizează slujbe după-amiaza pentru cei care nu vor sau nu pot sta până târziu, în special pentru copii.
O tradiție în timpul acestei slujbe este atunci când o masă este așezată în mijlocul bisericii și oamenii trec pe sub ea, aprinzând o lumânare la semnalul clopotelor bisericii, ceea ce curăță creștinii de păcate.
Ce se întâmplă în biserici
Unii preoți vor înfășura sau acoperi reprezentările lui Iisus Hristos cu pânză, uneori colorată în negru. Acest lucru conferă în mod simbolic rituri de înmormântare. Unii vopsesc ouă în această zi. O tradiție importantă este că în această zi se ține post negru.
Vinerea Mare ortodoxă prezintă un post strict, majoritatea bisericilor permițând să nu se mănânce nimic toată ziua, cu excepția cazului în care omul este bolnav.
Multe biserici organizează slujbe până târziu în noapte, ținând elemente ale slujbei de Vinerea Mare după miezul nopții.
Creștinilor ortodocși le este interzis să ia Euharistia, sau împărtășania, în Vinerea Mare. În timpul Postului Mare, preoții se îmbracă de obicei în roșu și purpuriu, dar în Vinerea Mare se poartă negru.
Dacă biserica este decorată cu pânzeturi, acestea sunt, de asemenea, schimbate în negru. Alte elemente ale slujbei sunt cântarea de imnuri și lecturi din cartea Psalmii.
Matineul din Sfânta Vineri este o slujbă care începe joi seara. Numită și Rânduiala Sfintei și Mântuitoarei Pătimiri a Domnului nostru Iisus Hristos, slujba cuprinde douăsprezece lecturi diferite ale evenimentelor Patimilor și ale Cinei celei de Taină. După cea din urmă, Iisus a fost arestat și întemnițat.
Oamenii se adună pentru o celebrare prin rugăciune, lecturi biblice și imnuri.
După-amiaza, are loc Vecernia Coborârii de pe cruce pentru a onora momentul în care Iisus a fost coborât de pe cruce. Această slujbă include lecturi din Evanghelie și îndepărtarea simbolică a trupului lui Hristos de pe cruce.
Plângerea Mormântului, sau Matineul din Sfânta și Marea Sâmbătă, are loc vineri seara.
Toate cele patru Evanghelii canonice relatează răstignirea lui Iisus, care este uneori numită Patimile.
Iisus a fost obligat să-și ducă crucea pe Dealul Calvarului, unde a fost atârnat pe cruce între doi tâlhari. Aceștia l-au fixat pe Iisus pe cruce prin bătându-l în cuie de glezne și de încheieturi. A fost bătut crunt și a suferit multe abuzuri, inclusiv purtarea unei dureroase cruci de spini și i s-a oferit să bea un amestec de oțet și ierburi, dar a refuzat.
Se crede că răstignirea a durat șase ore, timp în care cei care l-au răstignit au pariat pe hainele sale și și-au bătut joc de el. Înainte ca Iisus să moară, pământul a fost acoperit de întuneric, iar în timpul ultimelor sale clipe a avut loc un cutremur, care a rupt vălul templului. El a fost îngropat în mormânt, de unde se reia povestea din Duminica Paștelui.
Ce nu trebuie să facă oamenii în Vinerea Sfântă
Se spune că în această zi nu se face deloc treabă. Nu se consumă oțet și nu se mănâncă urzici, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.
În această zi se evită lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activităţi pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodeşte.
Nu se sacrifică păsări sau animale și este interzis cusutul sau făcutul de curățenie prin casă și curte.
Unii oameni nu merg la frizer în această zi deoarece se spune că le va muri cineva din familie.
Sursa foto: Shutterstock.com