Transformările digitale ale locurilor de muncă, creșterea așteptărilor angajatorilor față de angajați, automatizarea tot mai pregnantă, posibilitatea de a munci de oriunde sau gig economy nu mai sunt, de ceva timp concepte îndepărtate, ci realități care modifică noțiunea tradițională a pieței muncii. Suntem la începutul celei de-a patra revoluții industriale, așa cum afirma prof. Klaus Schwab, fondatorul World Economic Forum – una care promite să modifice radical și permanent ecosistemul muncii. Dar cât de pregătite sunt companiile și organizațiile în fața afluxului tot mai puternic de schimbări?
Creșterea aproape exponențială a puterii de calcul transformă piața muncii în moduri nebănuite, estompând tot mai mult granițele dintre realitatea fizică și cea digitală sau chiar virtuală. Descoperirile din domenii precum inteligența artificială sau robotica sunt dramatice, în comparație cu cele din revoluțiile anterioare, iar efectul lor perturbator se face simțit în majoritatea sectoarelor economice și industriale, la nivel global. Impactul asupra modului în care muncim, precum și asupra pieței locurilor de muncă este la fel de semnificativ. Efectele sunt momentan greu de cuantificat, variind de la creșterea productivității, până la apariția rezistenței la forme de muncă de tipul ‘gigs’, promovate agresiv de companii ca Uber sau Airbnb, ca să numim două dintre cele mai mari astfel de organizații.
Într-un astfel de loc de muncă redefinit, descompus și reconstruit digital conform noilor așteptări, unele locuri de muncă sunt deconstruite discret, sub forma taskurilor ce pot fi alocate nu unui angajat de tipul clasic, cu program full-time, carte de munca și taxe plătite, ci unui grup de indivizi cu joburi de viitor, a căror localizare contează prea puțin, dar care pot furniza, în schimb, un amestec superior de calități, cunoștințe și putere de muncă, de multe ori în schimbul unor remunerații mai mici.
Dacă este sau nu acesta viitorul locurilor de muncă nu putem spune în momentul de față, în condițiile în care această polemică captează tot mai mult interes. Pe de-o parte, avem susținătorii performanței, care consideră că alocarea sarcinilor în funcție de eficiență, productivitate și performanță primează, în timp ce tabăra opusă susține nevoia de protecție socială a angajaților, dar și de stabilitate a companiilor care nu se pot lipsi de ideea clasică a forței de muncă, așa cum a fost definită până acum.
Noul ecosistem al muncii aduce cu sine provocări nebănuite
Viitorul pieței muncii va depinde de modul în care se gestionează această activitate. Cum, unde, când, și cine sau chiar ce anume va realiza munca respectivă – sunt întrebări care își vor afla răspunsul în anii următori, aducând cu sine noi cerințe, abilități emergente, noi factori perturbatori în viitorul muncii.
Spațiile de coworking – ca să numim un singur astfel de factor perturbator – reprezintă o reinventare în sine a conceptului de loc de muncă. Practic, o companie poate fi reprezentată acum de un singur individ, fără ca acesta să mai fie constrâns de necesitatea unui sediu și a cheltuielilor aferente acestuia. Servicii care altădată ar fi necesitat munca mai multor angajați pot fi acum externalizate către freelanceri din orice colț al lumii, rolul managerului devenind acum unul de coordonare a unei echipe globale. O asemenea persoană, indiferent dacă poartă numele de freelancer sau antreprenor se alătură altor persoane, cu același tip de activități, într-un astfel de spațiu de coworking.
Avantajele sunt numeroase, drept dovadă stând numărul tot mai mare de spații de coworking deschise în ultima perioada. Costurile mici, flexibilitatea, posibilitatea de relaționare și colaborare, atmosfera și eficiența sunt doar câteva dintre acestea. Odată depășite dificultățile inerente apariției și supraviețuirii lor în perioada de consolidare care urmează, aceste spații de coworking vor fi piloni centrali ai transformării pieței muncii și, odată cu aceasta, a companiilor, economiilor și societății.
Schimbarea, așa cum putem vedea, se produce în valuri, iar companiile și antreprenorii din ziua de astăzi se văd puși în fața unor alegeri dificile: să acționeze precaut, riscând să fie lăsați în urmă sau să acționeze rapid, riscând să se avânte necugetat în activități inutile sau neprofitabile.
Sursa foto: Shutterstock