Paște 2022 – tradiții și obiceiuri. Paștele este sărbătoare unică, în care creștinii sărbătoresc învierea lui Iisus Hristos și îmbină tradiții vechi de sute de ani superstiții și obiceiuri mai noi. În 2022, Paștele este sărbătorit pe 24 aprilie. Aproximativ 86% dintre români sunt de confesiune ortodoxă, iar Paștele (sau Învierea) este una dintre cele mai importante sărbători religioase din țară.
Paște 2022 – tradiții și obiceiuri
Sărbătoarea celebrează învierea din moarte a lui Iisus la trei zile după ce a fost executat prin crucificare, așa cum este relatat în biblia creștină. Sărbătoarea de Paște urmează data Paștelui ortodox, care este adesea diferită de data Paștelui stabilită de alte biserici creștine.
Data se schimbă de la an la an, dar sărbătoarea este întotdeauna celebrată într-o duminică.
Paștele are un caracter sacru, deoarece este puternic înrădăcinat în religie, majoritatea tradițiilor asociate fiind de origine ortodoxă.
Buna Vestire, obiceiuri și superstiții. Prima dezlegare la peşte din Postul Paștelui
Tradițiile din jurul Paștelui sunt destul de complexe și au avut o semnificație specială în inimile majorității românilor.
Florii (Duminica Floriilor)
Cu o săptămână înainte de Paște, sunt sărbătorite persoanele cu nume de flori (de aici și numele sărbătorii). În această zi, ramurile de salcie sunt duse în biserică pentru a fi binecuvântate. Apoi, oamenii le pun în fața icoanelor și deasupra ușilor pentru a alunga spiritele rele și a-i proteja tot anul.
Vopsirea ouălor roșii
Acest lucru are loc în joia dinaintea Paștelui (cunoscută și sub numele de Joia Sfântă). Culoarea tradițională cu care se vopsesc ouăle este roșul, care simbolizează sângele lui Iisus atunci când a fost crucificat. Cu toate acestea, în zilele noastre, se folosește o gamă largă de culori și decorațiuni.
Cu toate acestea, metodele naturale de colorare, cum ar fi fierberea ouălor în apă cu coji de ceapă roșie sau sfeclă roșie, sunt încă folosite, mai ales în România rurală.
Încondeierea ouălor
Maramureșul este renumit pentru oamenii care pictează manual coji de ouă goale în diferite motive geometrice și florale, o formă de artă care a fost transmisă din generație în generație.
O altă tradiție locală străveche (mai ales din nordul Bucovinei) privind ouăle de Paște presupune împodobirea ouălor cu mărgele pentru a crea modele complicate și colorate.
Cui îi este interzis să țină postul intermitent: „Nu este pentru toată lumea
Se poartă haine tradiționale sau noi
Oamenii de la țară se îmbracă haine de sărbătoare, costume populare și straie tradiționale, și participă la slujba de la miezul nopții la biserică. Alții, de la oraș, se îmbracă în haine noi.
La câteva minute după ce ceasul bate miezul nopții, toate luminile din Biserică sunt stinse.
Se ia lumină
La miezul nopții, preotul iese din altar cu o lumânare aprinsă și „dă lumină' întregii adunări. Fiecare membru va trece lumina la următorul până când lumânările tuturor sunt aprinse. Acest lucru îl reprezintă pe Hristos cel înviat, ca simbol al luminii (viața) care alungă întunericul (moartea). Cu lumânările în mâini, creștinii se învârt apoi de trei ori în jurul bisericii, conduși de preot.
Cântecul la Semantron
Semantronul este un bloc mare, greu, fix din lemn sau metal, suspendat cu lanțuri. Instrumentul de percuție este folosit în cadrul serviciului liturgic.
Când începe postul Sfintei Mării și cât ține
În Sâmbăta Paștelui, semantronul anunță Învierea lui Iisus și cheamă creștinii să se adune pentru slujbă.
Ciocnirea ouălor vopsite
Se obișnuiește ca oamenii să ciocnească ouăle în timpul Paștelui. În timp ce cele două ouă sunt sparte împreună, o persoană spune „Hristos a înviat', la care cealaltă persoană răspunde cu Adevărat a -nviat’.
Persoana care reușește să spargă oul celeilalte persoane la ambele capete este considerată câștigătoare.
Aceste tradiții sunt cel mai bine păstrate în zonele rurale din România, deși slujbe speciale de Paște sunt ținute în biserici din întreaga țară, inclusiv în cele mai mari orașe din România, unde mulțimi impresionante de oameni se adună pentru a sărbători împreună.
Postul Peștelui
Postul Paștelui este cel mai lung dintre toate cele patru perioade principale de post și durează patruzeci de zile, plus săptămâna dinaintea Paștelui (cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor).
În această perioadă, oamenii renunță aproape în totalitate la carne și produse lactate.
După un post atât de lung, nu este de mirare că majoritatea românilor abia așteaptă să se bucure de toate mâncărurile delicioase incluse în meniul de Paște.
Când începe Postul Sfinților Petru și Pavel în 2021. Semnificație și obiceiuri
Mâncarea tradițională
În multe gospodării din întreaga țară, pregătirile pentru Paște încep cu cel puțin câteva zile înainte, astfel încât să existe suficient timp pentru a găti toate mâncărurile.
Mâncarea este o parte importantă a sărbătorii, familiile și prietenii frângând pâinea împreună la prânzul de duminică.
Varietatea mâncărurilor tradiționale de Paște asigură că există ceva de care toată lumea se poate bucura pe masă. Iată doar câteva exemple care vă vor deschide pofta de mâncare:
Ouă vopsite. Nu poți avea Paște fără să mănânci cel puțin câteva ouă roșii fierte.
Friptură de miel la cuptor. De obicei, se servește cu legume la cuptor cum ar fi morcovi, fasole verde, cartofi și mazăre verde.
Drob. Un amestec de organe de miel cu legume și centru de ouă fierte, delicios și nelipsit de pe masa de Paște.
Cozonac. Deliciosul cozonac poate avea multe umpluturi, de la Mac, nucă, rahat, fructe uscate sau nuci și ciocolată, este un adevărat răsfăț de Paște.
Pasca: Un fel de plăcintă cu o umplutură dulce de brânză și, uneori, stafide, nelipsită de Paște.
Rugăciuni puternice care se spun în Postul Paștelui
Vin roșu. Nimic nu însoțește mai bine friptura de miel decât un pahar rece de vin roșu, mai ales dacă este produs local de către săteni.
Alte alimente pe care mulți români le consumă de Paște sunt faimoasele sarmale și salata de boeuf.
Superstiții și obiceiuri de Paște
Se pot aprinde focuri în apropierea bisericilor sau pe dealuri pentru Vigilia Pascală (slujba care are loc după apusul soarelui în noaptea dinaintea Paștelui).
Această tradiție se presupune că ajută la alungarea întunericului (răului), precum și la alungarea iernii și întâmpinarea primăverii.
În trecut, băieții vizitau fetele necăsătorite din comunitatea lor și le stropeau cu apă sau parfum pentru a le purta noroc sau pentru a le asigura o căsătorie rapidă.
În vinerea dinaintea Paștelui, mulți oameni se abțin de la mâncare toată ziua. Acest lucru este menit să alunge bolile pe tot parcursul anului. De aceea se mai numește Vinerea Neagră.
Sursa foto: Shutterstock.com
Vezi şi care sunt cei 12 apostoli ai lui Iisus!
Află de unde vine expresia „la Paștele cailor’ și ce semnifică!