România are câteva specii de păsări de pradă. Acestea sunt caracterizate de câteva trăsături specifice, precum viteză mare, gheare ascuțite, picioare puternice și viteză mare de reacție. Acestea au un rol important pentru habitat.
Despre păsările de pradă
Pasăre de pradă este orice pasăre care urmărește alte animale pentru hrană. Păsările de pradă sunt clasificate în două ordine: Falconiforme și Strigiforme. Toate păsările de pradă au cioc cu vârfuri în formă de cârlig și gheare ascuțite și curbate, numite gheare (la vulturii care nu sunt păsări de pradă, ghearele sunt prezente, dar atrofiate).
În ciuda asemănărilor dintre cele două grupuri, multe autorități consideră că acestea nu sunt strâns legate între ele, ci mai degrabă că au dezvoltat metode similare de a duce o viață de prădător.
Păsările de pradă diurne – șoimi, vulturi, ulii și falcomi (Falconiformes) – sunt numite și păsări răpitoare, care cuprind peste 500 de specii.
Cuvântul provine din latinescul raptare, „a prinde și a lua”.
(Numele de răpitor este uneori sinonim cu denumirea de pasăre de pradă.)
Condorii (specii de vulturi) și vulturii sunt cei mai mari și mai puternici membri ai acestui grup, fiind printre cele mai mari și mai puternice dintre toate păsările vii. Păsările de pradă nocturne sunt bufnițele (Strigiformes), un grup alcătuit din peste 200 de specii.
Păsări de pradă din România
Ulii
În România există trei specii de uliu: uliul cu picioare scurte, uliul porumbar și uliul păsărar.
De departe cel mai spectaculos este uliul porumbar sau uliul găinilor. Are penajul gri pestriț și o anvergură a aripilor de aproape un metru și măsoare în jur de 60 de cm lungime.
Femeia este mai bine făcută decât masculul și cântărește cam 1,2 kilograme.
Aceștia trăiesc în zonele de pădure de la deal și munte și își înșfacă prada extrem de rapid. Mănâncă rozătoare, păsări mici sau medii precum fazani, potârnichi, porumbei, vulpi și iepuri.
De regulă, acești ulii fură găinile din curțile oamenilor sau porumbeii găsiți pe drum.
El se ascunde în spatele copacilor și își procură prada atacând-o din spate.
Uliul păsărar este mai mic, cântări cam 150-300 de grame, cu o lungime de 30-38 de centimetri.
Este maroniu și trăiește în parcuri, livezi sau liziere.
Uliul cu picioare scurte trăiește în zonele împădurite, unde se găsește și o apă și are cam aceleași dimensiuni cu uliul păsărar. Ambele tipuri de ulii migrează spre sudul continentului când vine toamna.
Uliul șorecar este printre cele mai des întâlnite păsări de pradă din România și din Europa.
La noi în țară există șorecarul comun, șorecarul mare și șorecarul încălțat.
Trăiește în zone de deal și câmpie, la marginea pădurilor și de preferat pe lângă terenuri și localități, ca să prindă șoareci de câmp. Ei vânează și păsări mici sau alte rozătoare.
Șorecarul comun are cam 1 kg – femelele – iar masculii 750 de grame. Au cam 50-58 de cm lungime, în timp ce anvergura aripilor poate fi de 120 de cm.
Au un desen deschis la culoare în formă de U pe piept și pe gușă, așa pot fi recunoscuți.
Șorecarul încălțat se întâlnește în România în sezonul rece. Șorecarul mare poate avea o greutate cuprinsă între unu și 1,3 kg.
Mănâncă rozătoare, reptile și păsări.
Șoimul
Speciile de răpitoare din genul Falco se numesc șoimi. Aceștia sunt a doua cea mai răspândită clasă de păsări de pradă din lume, după Vulturul pescar.
Șoimul călător este cea mai rapide pasăre din lume și cel mai rapid animal din lume. El atinge viteze de peste 300 km/h când se năpustește asupra prăzii.
Putem vedea sezonier în România șoimul călător și șoimul de iarnă.
Șoimul pelerin este printre cele mai spectaculoase păsări, însă poate fi rar văzut în România. El își ia prada din zbor. Printre victime se numără rozătoare, iepuri sau lilieci. Această specie de șoimi trăiește în zonele de munte și de câmpie, de unde poate avea o bună viziune asupra terenului.
Șoimul dunărean este cea mai rară pasăre de pradă din România, găsindu-se în Timiș și Dobrogea. Este o pasăre foarte agresivă și preferă popândăii, rozătoarele sau păsările.
Șoimul rândunelelor este o pasăre ușoare, care ajunge până la 350 de grame. Are un guler alb-gălbui și vânează în special păsări mici sau insecte.
Șoimii de iarnă atacă din zbor și uneori vânează în pereche. Este cea mai mică pasăre de pradă din Europa.
Vânturelul face parte din familia și genul șoimilor. Aceștia stau pe loc în aer și dau rapid din aripi. Din această poziție își văd prada și o atacă.
Eretele
Eretele de stuf preferă Delta Dunării, unde își construiește cuibul și își clocește ouăle. Consumă păsări mici, reptile și insecte.
Eretele vânăt sau eretele de câmp își construiește cuibul pe sol. Vânează zburând aproape de sol. Anvergura aripilor este de 100-120 de cm.
Eretele alb este foarte rar întâlnit în România, dar mai există câteva în Dobrogea. Își construiește cuibul pe sol, în apropierea apei.
Sursa foto: Shutterstock.com
Cel mai nou VIDEO
Urmărește-ne pe 
