Floriile și Paștele catolic 2023- tradiții și obiceiuri

Este deja cunoscut faptul că sărbătorile pascale pică foarte rar la o dată comună pentru credincioșii ortodocși și cei catolici. Așa se face că, de cele mai multe ori, este o diferență de o săptămână între cele două sărbători. Astfel, în vreme ce ortodocșii celebrează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, credincioșii catolici se bucură de Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului. La fel ca în acest an, când Floriile și Paștele catolic 2023 se sărbătoresc în aceeași zi, pe 9 aprilie. Credincioșii catolici sărbătoresc Floriile în acest an pe 2 aprilie.

Ce reprezintă Floriile

Duminica Floriilor reprezintă intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, unica dată când Fiul lui Dumnezeu a acceptat să fie aclamat drept Împărat. În afara semnificației creștinești, sărbătoarea are multe alte simboluri. Se spune că însăşi Maica Domnului a binecuvântat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutând-o pe Sfânta Fecioară să treacă apa unui râu. De aici și sărbătorirea cu fast a acestui arbore în Duminica Floriilor. În această zi, știută și drept Duminica Stâlparilor, se sfinţesc, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, așa-numiții mâțișori, care se împart creştinilor pentru a le pune la icoane, la uși și la ferestre. Preoții le ţin în mâini, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii. Ramurile de salcie amintesc de cele de finic şi de măslin, cu care a fost întâmpinat Mântuitorul la intrarea Sa în Ierusalim. Această zi sfântă este și preambulul Săptămânii Patimilor, începutul ritualului pascal. În timpurile vechi, sărbătoarea era dedicată zeiţei romane a florilor, Flora. În tradiţiile populare româneşti, Floriile se serbau în două zile: Sâmbăta Floriilor sau Moşii de Florii, închinată morţilor, ca zi a neamului şi a pământului şi Duminica Floriilor sau Staurele Floriilor, ziua renașterii naturii, a vegetației. Cei ce poartă nume de flori, încă de pe vremea romanilor, se sărbătoresc prin petreceri.

Ritualurile încep în ajun

Sâmbăta Floriilor, pe lângă obiceiurile creștinești specifice Moșilor, aduce cu sine tot felul de ritualuri. Este foarte important ca hainele să fie scoase la aerisit. Seara, fetele pun sub un păr altoit o oglindă şi cămaşa pe care o vor îmbrăca a doua zi, așa încât, la răsăritul soarelui de Florii, razele să mângâie obiectele și să le încarce cu magie. Astfel, vor fi mai sănătoase, mai frumoase și mai atrăgătoare în ochii flăcăilor. Se mai spune că în această zi morţii aşteaptă la porţile raiului. De aceea li se și dă de pomană. În Duminica Floriilor, se curăţă mormintele și împodobesc cu mâțișori. Toți cei ce au purtat șnurul de mărțișor, îl agață acum în pomi și își pun dorințe. Mai există credința că dacă te împărtășești în Duminica Floriilor și îți pui dorințe când te afli în fața preotului, acestea se împlinesc.

Ce să faci de Florii ca să-ți fie bine

În primul rând, dat fiind că de Florii e dezlegare la pește, acesta nu trebuie să lipsească din meniul de sărbătoare. Nu te spăla pe cap, căci vei albi înainte de vreme. Dacă este neapărat necesar, folosește numai apă sfințită sau descântată. În unele zone, oamenii aruncă mlădiţe de salcie sfinţită peste semănături, ca să fie apărate culturile de fulgere, de grindină și de dăunători. Ca să dea rod bogat, pomii și butucii de vie se împodobesc cu mâțișori. Vitele și animalele de pe lângă casă se hrănesc cu ramuri de salcie, ca să fie sănătoase. Ramurile de salcie care au stat la icoane pot fi folosite cu rol protector. Când se iscă furtuni periculoase, se pun pe foc, iar dacă bate grindina, se aruncă în curtea casei și astfel îți protejezi gospodăria de furia naturii. Se mai spune că, dacă îți pui la brâu ramuri de salcie de Florii, nu te mai doare mijlocul tot anul.

Cum se celebrează Paștele catolic 2023

Pe 9 aprilie, creștinii catolici celebrează Învierea Domnului. Deși sensul religios al sărbătorii este același ca și la ortodocși, tradițiile sunt ușor diferite. Sfintele Paști reprezintă cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. Și este asociată cu renașterea naturii, dar, mai ales, cu reînnoirea sufletească a credincioșilor, dobândită prin crucificarea și Învierea lui Cristos. De ce diferă data? Din 1054, de la Marea Schismă a Bisericii creștine, Sfintele Paști se celebrează la date diferite, cu mici excepții. Și asta pentru că cele două mari Biserici, Catolică și Ortodoxă, se ghidează după calendare diferite. În vreme ce ortodocșii păstrează calendarul Iulian, catolicii au ales să utilizeze calendarul Gregorian.

În Sâmbăta Sfântă, Biserica meditează în tăcere şi rugăciune pătimirea şi moartea lui Cristos. Noaptea vine cu celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Cristos Înviat. În Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc brazi cu panglici colorate, iar seara se furișează în curţile fetelor de măritat şi agaţă brazii la poartă. Fetele pândesc și ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşti. Pentru copii, vine Iepuraşul, care ascunde ouă colorate prin curţi și le aduce bucuria căutării cu scopul de a-și umple coșulețele special pregătite. Obiceiul udatului este cel mai frumos. Simbolizează viața și fertilitatea, dar și gestul evreilor care i-au stropit cu apă pe cei ce aduceau vestea Învierii. În a doua zi de Paști, polonezii țin Lunea udă, când se fac petreceri la care participă neapărat și preotul comunității, care împarte oul sfințit și binecuvântează masa. Flăcăii au la ei un baston din ramuri de salcie împletite, cu o panglică roșie, cu care lovesc ușor fetele, ca să aibă noroc.

Obiceiuri care se țin de Paștele catolic 2023

Pentru întreaga lume creștină, Sfintele Sărbători de Paști reprezintă cel mai de seamă moment de peste an și sunt celebrate ca atare. Indiferent de rit, rasă, cultură, pretutindeni, oamenii păstrează tradiții pascale deosebite pentru perioada în care împărtășesc Taina Învierii.

Poate unul dintre cele mai interesante obiceiuri pascale este legat de Australia. Și asta pentru că, acolo, multe ritualuri au fost preluate de la triburile de aborigeni. Totuşi, canoanele creştine predomină şi aşa se face că perioada pregătitoare începe în Săptămâna Mare, cu aşa-numita zi de Marţea Confesiunii’ şi se termină abia după 50 de zile de la Înviere, în Duminica Rusaliilor. În Duminica Paştelui, bisericile sunt împodobite cu flori. Ouăle de ciocolată sunt în centrul atenţiei pentru toată lumea. Chiar se organizează tombole în care premiile sunt coşuri cu ouă de ciocolată de diferite culori şi mărimi. Şi aici se ciocnesc ouă roşii. Interesant este că micuţii australieni primesc daruri de la un personaj mai puţin obişnuit, anume Bilby, o specie de rozătoare pe cale de dispariţie, cu nasul lung şi urechi mari şi ascuţite. El aduce daruri copiilor cuminţi şi multe ouă de ciocolată pentru întreaga familie.

Argentina e în carnaval

Aloja și chicha le îmbată simțurile argentinienilor creștini în Săptămâna Mare. Ei cred că purtând straie specifice, dansând și bând, alungă duhurile rele. Marțea de dinaintea Miercurii Cenușii e dedicată ritualului „tincunoaco', când mame și bunici se așază în jurul unei arcade din salcie ornată cu flori, fructe și dulciuri, luminată de lanterne în miniatură. Femeile își dăruiesc sub arcadă câte o păpușă. Ceremonialul este unul sacru, semnificând legătura puternică ce le unește pe femei. În Sâmbăta Mare, când carnavalul ia sfârșit, se sacrifică o oaie.

În Brazilia, Chile și Egipt palmierul ține loc de salcie

Cum noi sărbătorim Floriile, cu ramuri de salcie, în deschiderea Săptămânii Patimilor, așa are loc în Brazilia și Chile un ceremonial de binecuvântare a ramurilor de palmier, numit Domingo de Ramos sau Duminica Palmierului. Se fac procesiuni cu statuetele Fecioarei Maria și ale lui Iisus Hristos, se servește numai pacoca, un fel de mâncare special. Palmierul este simbolul victoriei, al bucuriei și păcii, fiind considerat copacul divin, al vieții. Și în Egipt se împart ramuri sfințite de palmier, în special copiilor. Spre deosebire de alte nații, egiptenii țin post 55 de zile înainte de Paști. Luni, în a doua zi a marii sărbători, are loc un ritual străvechi al primăverii, când oamenii ies în parcuri și fac schimb de ouă colorate.

În Franța, peștii și clopotele fac sărbătoarea

Cum altfel, dacă nu cu fastul cuvenit, să se celebreze Sfintele Paști în leagănul creștinătății, Franța?! Spre deosebire de alte țări, Franța a găsit ca simboluri pascale, în locul iepurașului, peștele și clopotul. Peștii de aprilie, așa cum sunt cunoscuți, joacă rol de farsă de 1 aprilie, când, sub formă de desene decupate, sunt lipiți pe spatele adulților de către copii. O legendă veche spune că, în Vinerea Mare, toate clopotele ar zbura la Vatican, anunțând durerea jertfirii lui Iisus pe cruce. Acestea revin în prima zi de Paști, aducând o mulțime de ouă de ciocolată. De aici și denumirea de „clopote zburătoare’. Și, dacă noi ne-am obișnuit să ciocnim ouăle vopsite, francezii au alte ritualuri. Unul constă într-un concurs de rostogolit ouă crude pe o pantă, cel rămas întreg fiind câștigător. Un alt obicei este cel de a arunca ouăle în aer și a le prinde în palme. Cel care scapă primul oul aruncat pierde.

Măslinul și grâul simbolizează Învierea în Italia

În răstimpul Postului, femeile obișnuiesc să pună grâu la încolțit, în loc întunecat, pentru ca planta să capete o nuanță cât mai deschisă la culoare, apropiată de alb. Obiceiul simbolizează mormântul sfânt, iar firele de grâu răsărite for servi la ornarea bisericilor înainte de paști. Dacă la noi salcia e copacul sfânt, precum la brazilieni, spanioli sau chilieni palmierul, în Italia măslinul joacă acest rol desăvârșit.

Nordicii se tem de vrăjitoare

Suedezii, olandezii și norvegienii cred în puterea vrăjitoarelor de Paști. Acum, copiii se îmbracă în costume de carnaval înfricoșătoare și colindă din casă în casă în căutare de ouă, bani și dulciuri. Vânătoarea de ouă se practică și în Statele Unite, în Marea Britanie și în alte țări de rit catolic. Focurile de Paști se aprind în noaptea Învierii, atât în Norvegia, Olanda, Suedia, Danemarca, cât și în Germania.

La Ierusalim, miracolul se repetă an de an

Un fapt inexplicabil se petrece de secole la Ierusalim, dar numai la data care coincide cu Paștele ortodox. Din Vinerea Mare, creștinii din lumea largă se adună la Biserica Sfântului Mormânt. Sâmbătă, în timpul slujbei, patriarhul intră singur în Sfântul Mormânt, cu 33 de lumânări în mână. Miracolul creștin țâșnește din piatra pe care a fost întins trupul lui Isus, anume Focul Sfânt, de la care patriarhul ia lumina Învierii. Niciun om de știință nu a reușit să explice minunea aprinderii flăcării numai de Paști. Se spune chiar că acel foc nu ar arde, ci doar ar împrăștia căldură.

Citește și: Când pică Paștele în 2023

Foto:123rf.com