„Am o neliniște în piept, „am o stare de agitație, „mi-e frică încontinuu, „am atacuri de panică, „nu pot să dorm bine, „nu mă concentrez, „nu scap de gânduri rele, „îmi fac o mie de griji… În aceste zile, astfel de simptome bântuie mai abitir printre noi decât temutul coronavirus SARS-CoV-2. Trăim o perioadă grea, pentru care nu ne-a pregătit nimeni, și avem cu toții nevoie să ne activăm resursele interne pentru a trece cu bine peste săptămânile ce vin. Unii psihologi aseamănă această perioadă cu un „test de stres, în care fiecare își poate evalua capacitatea de adaptare, de recuperare, de supraviețuire și, mai ales, de creștere și dezvoltare.
Vestea bună este că suntem cu toții înzestrați natural să ne adaptăm oricăror contexte nefericite, oricăror calamități și pierderi. Avem cu toții acel „mușchi salvator numit reziliență, respectiv capacitatea de a reveni la starea de echilibru după o adversitate, avem cu toții capacitatea de recuperare, chiar dacă până acum nu am avut prea multe ocazii să ne folosim Cum putem trece cu brio „testul de stres numit COVID-19 conștient de aceste resurse interne. O altă veste bună este că perioadele de criză, experiențele dificile prin care trecem pot crea oportunități noi de dezvoltare, de creștere, de învățare.
Este normal să simțim frică! Frica este răspunsul natural al omului în fața unei amenințări, e normal să simțim frică atunci când suntem în pericol, iar criza mondială cauzată de coronavirus și urmările sale economice sunt astfel de pericole. Uneori, însă, ceea ce simțim este mai mult decât frică, sunt emoții obositoare, paralizante, care ne storc de energie, precum anxietatea sau panica, care reduc capacitatea noastră de a avea reacții flexibile, adaptate realității.
Toate fricile au nevoie să fie recunoscute
Indiferent ce emoție simțim și cât de intensă este, cel mai sănătos lucru pe care îl putem face este să ne permitem să o simțim conștient, să fim curioși cu privire la ea, să nu o înlăturăm prin orice mijloace, să nu ne distragem. În loc să fugim la bucătărie, pentru a „îneca frica de moarte, de boală, de sărăcire, ș.a.m.d. în mâncat emoțional, sau să apelăm la shopping compulsiv sau orice altă strategie de distragere, am putea să îi acordăm un pic de timp pentru a ne conecta cu ea, într-o manieră blândă, cu compasiune față de noi înșine. Ne putem întreba: „Oare de ce simt asta?, „De când am început să simt această emoție?, „Când am mai simțit acest lucru în trecut?. Toate emoțiile, fie că vorbim despre frică, tristețe, neputință, deznădejde sau despre cele „bune, ca fericirea, entuziasmul, încrederea, au nevoie să fie simțite, recunoscute, acceptate, altfel produc în interiorul nostru și mai mult deranj.
Această perioadă, spune psihoterapeutul Gabor Mate, este o ocazie unică pentru fiecare să observăm la noi lucruri pe care nu am avut ocazia să le observăm în trecut, să intrăm în contact cu emoții pe care le-am purtat mereu în noi, dar la care nu am avut acces, pentru că înainte puteam să ne distragem mai ușor prin tot felul de mecanisme. Acum, spune el, avem o ocazie în plus să ne permitem să fim vulnerabili și să cerem ajutor specializat, dacă simțim că avem nevoie, pentru a regla traume trecute, răni pe care le purtăm cu noi încă din copilărie.
Conștientizarea gândurilor și conectarea cu realitatea, prin toate simțurile, cresc de asemenea capacitatea noastră de reziliență. În acest sens, se dovedesc utile tehnicile de mindfulness, meditația, exercițiile de respirație ori de relaxare:
• Fă-ți un program zilnic! Psihiatrul Bassel van der Kolk numește perioada prin care trecem o etapă pre-traumatică, din cauza lipsei de predictibilitate a lumii – nimeni nu știe exact ce urmează, când urmează, iar acest lucru crește lipsa de speranță în mulți dintre noi și poate cauza tulburări post-traumatice. El atrage atenția asupra faptului că această perioadă este critică pentru a activa reziliența. În acest sens, recomandă să ne transformăm viața în ceva predictibil, să ne creăm rutine zilnice pe care să le respectăm. Nu putem controla ce se întâmplă în exteriorul casei, dar ne putem controla propriile reacții și propriul program. Foarte important este să îți ții concentrarea pe viitor, pe proiectele personale, pe obiectivele pe termen lung.
• Solidaritate și recunoștință. În perioade de crize, mulți dintre noi își revizuiesc propriile sisteme de valori, își cântăresc mai atent prioritățile. E de așteptat ca, la nivel individual, mulți să ieșim din această perioadă schimbați. S-a dovedit de ajutor ca, în momentele grele, să activăm trăsături pozitive de caracter, precum solidaritatea, să practicăm recunoștința, fie și doar în sinea noastră. La finalul zilei, putem trimite un gând de recunoștință unui prieten, unei rude. •Corpul are nevoie de mișcare. Cu cât te miști mai puțin în această perioadă, cu atât cresc șansele ca efectele psihice ale crizei să fie mai puternice asupra psihicului tău. Să faci cât mai multă mișcare, mai ales în contextul actual, nu este un sfat desuet, ci mai degrabă o necesitate. În felul acesta, te conectezi mai bine cu forța corpului tău, fiindcă vei trece peste această criză cu ajutorul corpului și al psihicului.
Avem nevoie să fim înțelegători cu noi
• Fii tolerant cu ceilalți, cu cei care nu respectă regulile la fel ca tine, cu cei care sunt mai anxioși! Fiecare are motivul lui pentru care se comportă cum se comportă. În loc să îi judecăm pe bătrânii care par să refuze să stea în casă, mai sănătos pentru starea noastră de bine ar fi ne gândim cu compasiune la ei, la faptul că probabil au trecut prin dificultăți mari în viața lor de au ajuns acum să conteste autoritatea la modul în care o fac. Probabil unii nu realizează riscurile la care se expun. Oricare ar fi motivul, frustrarea noastră va crește de fiecare dată când vom încerca să ne gândim de ce nu se comportă ceilalți așa cum o facem noi. Dar cea mai mare doză de compasiune e bine să o păstrăm pentru noi. Avem nevoie să fim înțelegători cu noi când simțim, gândim sau ne comportăm altfel decât ne dorim. Dacă peste anxietate sau depresie mai punem un strat de rușine sau vinovăție, suferința noastră va fi și mai mare.
• Stai conectat cu cei dragi! Distanțare socială nu înseamnă izolare și, cu atât mai puțin, să ne lipsim de suportul celor din jur sau să nu-l mai oferim nici noi celor care se bazează pe noi. Introdu în rutina zilnică conectarea cu cei dragi, telefonic sau video, pentru a menține cercul de siguranță de care avem cu toții nevoie. Suntem ființe sociale, avem nevoie unii de ceilalți pentru sănătatea noastră psihică, nu putem supraviețui în afara societății, chiar dacă acum regulile ne obligă să păstrăm distanța fiindcă apropierea fizică ne poate face rău. Mai multă informație despre virus, mai multă panică – în câteva minute, fiecare dintre noi își poate lua informațiile necesare legate de evoluția virusului. De atât avem nevoie pentru a fi informați astfel încât să cunoaștem esențialul. Tot ce e în plus poate fi periculos pentru psihic – orele petrecute dând scroll sau mutând între diverse canale de știri nu fac decât să ne țină în alertă, să ridice nivelul de stres, iar acesta este ultimul lucru de care avem nevoie acum, când oricum anxietatea este la cote înalte. Ieșirea din perioada de izolare este încă departe de noi, rămânem acasă încă cel puțin o lună. Momentan, avem nevoie să ne concentrăm în a ne menține într-o stare bună zi de zi, să ne creștem reziliența. Să luăm fiecare zi așa cum vine, să ne facem un program, să ne ținem în mișcare și în conectare cu cei dragi, iar un ochi să-l ținem pe viitor, pe a ne face planuri pe termen lung. Așa vom putea ajunge la capătul izolării într-o stare bună și vom putea reveni la normal fără sechele serioase. Căci riscurile asupra sănătății psihice produse de o izolare pe termen lung, cu un nivel ridicat de stres și anxietate, ar putea produce probleme de funcționare pe termen lung.
Revista se poate gasi in retele: Kaufland, Cora, Metro, Carrefour, Auchan, Inmedio, Nis Petrol, OMV.