Sunt puține alimente mai gustoase decât legumele pe care le crești chiar tu. Acele roșii colorate și pline de gust, salata verde proaspătă sau ardeii grași pe care i-ai plantat cu mâna ta, toate aceste legume pot fi folosite pentru o salată mare și colorată sau pentru a găti feluri de mâncare delicioase.
Cum să îţi faci o grădină cu legume bio
Unul dintre cele mai mari avantaje ale grădinăritului organic este că știi exact ce mănânci. În plus, cultivarea legumelor, ierburilor și florilor în mod organic înseamnă că grădina ta devine un paradis minunat pentru păsări, albine și fluturi. Cultivarea unei grădini bio este mai ușoară decât ai putea crede. Trebuie doar să urmezi câteva sfaturi.
Locul de amplasare
Alege un loc care primește cel puțin 6-8 ore de lumină solară în fiecare zi. Majoritatea plantelor fructifere, precum roșiile, ardeii, castraveții și pepenii, au nevoie de soare pentru a se dezvolta.
Cu toate acestea, nu dispera dacă grădina ta este puțin umbrită. Frunzele verzi, cum ar fi salata, varza și multe plante aromatice pot tolera soarele parțial.
Ce este compostul și cum să-l faci la tine acasă
Stai departe de copaci mari și de rădăcini (care pot fura nutrienți și apă de la legumele tale). Asigură-te că ai acces ușor la o sursă de apă, de asemenea.
Dacă nu ai o curte mare, nu îți face griji – grădinăritul în containere este ideal. Dacă cultivi în ghivece, plasează-le în zone protejate în caz de vânt puternic, astfel încât să nu se răstoarne.
Ia în considerare posibilitatea de a pune grădina organică în containere într-un loc convenabil, iar pentru bucătărie, le poți pune pe pervaz sau în fața ușii. O grădină de plante aromatice chiar în fața ușii bucătăriei, de exemplu, face ca pregătirea cinei să fie foarte ușoară. Asigură-te doar că folosești un ghiveci de mărimea potrivită pentru ceea ce plantezi în grădina ta organică.
Un sol bun
Un sol excelent, plin de substanțe nutritive, este una dintre cheile principale pentru o grădină bio de succes. Un sol bogat și bine drenat încurajează plantele să producă sisteme radiculare puternice.
Dacă este prima dată când faci grădinărit bio, începe acum o grămadă de compost pentru a ajuta la îmbogățirea solului – dar nu uita că este nevoie de o perioadă de timp pentru descompunerea compostului şi pentru a fi folosit în grădină.
Pentru o grădină în ghiveci, folosește un amestec conceput pentru recipiente. Acesta este mai ușor și se drenează mai bine decât pământul de grădină, permițând apei și nutrienților să ajungă cu ușurință la rădăcinile plantelor.
Asigură-te că ghivecele au și găuri de drenaj, deoarece puține legume sau plante aromatice apreciază să aibă rădăcinile umede.
Alegerea plantelor
Selectarea plantelor care să se potrivească climatului ajută la crearea unei grădini organice sănătoase și cu întreținere redusă, ceea ce este deosebit de important dacă ești nou în grădinăritul bio.
Citește și: De ce sunt roșiile roșii
De exemplu, există roșii care rezistă la temperaturi ridicate și umiditate, dar uită-te și la plantele hibride rezistente la boli, deoarece acestea pot crea, de asemenea, mai puțină muncă și recolte mai mari în grădină.
În plus, plantează o varietate de flori și ierburi înflorite pentru a atrage polenizatori și alte insecte benefice care te vor ajuta să ții departe dăunătorii.
Apă
Prea multă apă poate fi la fel de dăunătoare pentru plantele tale ca și lipsa ei, așa că verifică întotdeauna solul înainte de a uda. Înfige-ți degetul un centimetru în pământ. Dacă solul se simte umed, lasă-l în pace, dar dacă este uscat, este timpul să uzi. Asigură-te că uzi solul din jurul bazei plantelor, astfel încât rădăcinile să absoarbă umezeala. Udarea frunzelor este nu numai o risipă, dar poate crea și un mediu care invită la boli. Irigarea prin picurare, o metodă de udare foarte bine direcționată, este o alegere bună pentru grădinile ecologice.
Hrănirea plantelor
Plantele au nevoie de nutrienți suplimentari pentru a produce recolte generoase, în special plantele mari și înfometate precum roșiile și ardeii. Asigură-te că citești instrucțiunile de pe ambalaj, astfel încât să adaugi exact cantitatea potrivită de hrană pentru plante.
Întreține cu mulci
Un strat gros de mulci organic nu numai că ajută la controlul buruienilor prin blocarea soarelui de care acestea au nevoie pentru a crește, dar ajută și la reținerea umidității în sol, astfel încât este posibil să fie nevoie să uzi mai puțin.
Citeşte şi: Alimentele care scad pofta de mâncare
Mulciul creează, de asemenea, aspectul unei grădini ordonate și frumoase. Iarba tăiată netratată, frunzele tocate și chiar și așchii de lemn îmbătrânite sunt opțiuni bune.
Rotește culturile
Una dintre cele mai bune modalități de a îți proteja grădina organică este să folosești o metodă testată în timp numită „rotația culturilor”, care înseamnă pur și simplu mutarea tipurilor de plante în locuri diferite în fiecare an.
Iată de ce este important: Când membrii aceleiași familii de culturi (cum ar fi roșiile, ardeii și vinetele) sunt plantați mereu în același loc, an de an, dăunătorii și bolile care atacă acel tip special de plante se pot acumula și pot ierna în sol.
Apoi sunt gata să atace data viitoare când planta respectivă este plantată. Prin rotirea planului de grădină și mutarea plantelor în diferite straturi sau zone din grădină, vei evita dăunătorii și bolile care pot sta la pândă în sol.
Curăță resturile
O bună igienă este la fel de importantă pentru grădină ca și pentru grădinar. Îndepărtează frunzele și plantele bolnave (nu le adăuga la grămada de compost), verifică în mod regulat frunzele și tulpinile pentru dăunători și aruncă gunoiul din grădină (fructe prea coapte, ramuri rupte, frunze căzute). Asigură-te că îți cureți des uneltele, ștergându-le cu cârpe dezinfectante dacă le-ai folosit pe plante care ar putea fi bolnave.
Spaliere
Alături de plantarea intensivă, spalierile reprezintă cel mai eficient mod de utilizare a spațiului din grădină. Persoanele care au grădini mici vor dori să cultive cât mai multe culturi pe suporturi verticale, iar grădinarii care dispun de mult spațiu vor avea totuși nevoie să acorde sprijin fizic unora dintre legumele lor, cum ar fi soiurile de mazăre cățărătoare și fasolea teci.
Alte legume care sunt în mod obișnuit sprijinite de spaliere includ culturile încolțite, cum ar fi castraveții și roșiile.
Gardul care îți înconjoară grădina poate foarte bine să îndeplinească o dublă funcție de spalier, atât timp cât culturile cultivate pe gard pot fi rotite în ani diferiți.
Alte tipuri de suporturi pentru legume sunt în general construite fie din lemn, fie din metal. Cu toate acestea, indiferent de designul sau de materialele pe care le folosești, asigură-te că ai spalierul montat și amplasat cu mult înainte ca plantele să aibă nevoie de suportul său – de preferință chiar înainte de a planta cultura.
Citește și:Ce alimente sunt interzise în cuptorul cu microunde.Aparatul riscă să explodeze
În cazul anumitor legume, cum ar fi roșiile sau pepenii, este posibil să trebuiască să legi ușor plantele de suport sau să le împletești cu grijă prin spalier pe măsură ce cresc.
Bucură-te de recoltă!
Acum vine partea distractivă. Dacă nu ești sigur când să recoltezi culturile, pur și simplu uită-te la legume și chiar gustă din ele. Dacă sunt viu colorate și grele, cu gust bun, atunci sunt gata de recoltat.
Ce să plantezi
Busuioc
Această plantă este cunoscută în întreaga lume pentru parfum și aroă minunate. Ingredient cheie în clasicul pesto italian, busuiocul dulce are frunze mari, care se cultivă rapid și ușor, astfel încât poți să îți faci propriul pesto pe care îl poți congela pentru a-l folosi pe tot parcursul anului.
Iubește vremea caldă, așa că așteaptă întotdeauna până când trece orice pericol de îngheț înainte de a-l planta în grădină primăvara, apoi recoltează-l înainte ca vremea să înceapă să se răcească toamna.
Excelent pentru containere, dar fii atent că trebuie ținut udat. Dacă ar fi să cultivi o singură plantă, aceasta ar trebui să fie probabil busuiocul.
Busuiocul uscat pur și simplu nu are calitatea aromatică a frunzelor proaspete, care sunt adesea adăugate în ultimul moment la multe mâncăruri. Soiurile organice sunt destul de scumpe în supermarketuri, așa că de ce să nu profiți să îl crești chiar tu acasă.
Rozmarin
Originar din regiunea mediteraneană și membru al familiei mentei, rozmarinul este o plantă frumoasă, ușor de cultivat, cu o mare valoare culinară și ornamentală. Un arbust veșnic verde, vertical, remarcabil, rezistent la iarnă, care umple aerul cu parfumul său de îndată ce frunzele sunt atinse. Cheia pentru cultivarea rozmarinului este un sol bine drenat, care să rămână uniform umed la început. Pe măsură ce planta prinde rădăcini, aceasta devine din ce în ce mai tolerantă la secetă.
De asemenea, este excelent pentru containere, ceea ce le permite grădinarilor din climatele mai reci să îl aducă în interior în timpul iernii.
Citește și: Patru diete de slăbit, recomandate femeilor peste 50 ani
Spre deosebire de majoritatea ierburilor, rozmarinul are o aromă mai puternică atunci când este proaspăt decât atunci când este uscat.
Taie crenguțe oricând pentru utilizare proaspătă. Taie-l în mod regulat pentru a încuraja noile tulpini fragede sau planta va deveni lemnoasă.
Rozmarinul are atât de multe întrebuințări, încât te vei bucura de ea tot timpul. Doar câteva tulpini tăiate vor umple o cameră cu parfum.
Sursa foto: Shutterstock.com
Urmărește-ne pe 
