Stema României are ca element central vulturul de aur cu cruce. În mod tradițional, acest vultur apare în stemele județului Argeș, ale orașului Pitești și ale orașului Curtea de Argeș. El reprezintă „cuibul Basarabilor”, nucleul în jurul căruia s-a organizat Valahia, provincia care a determinat soarta istorică a întregii Românii.
Stema României – simbolism
Vulturul, fiind simbolul latinității și o pasăre heraldică de prim ordin, simbolizează curajul, determinarea, înălțarea spre mari culmi, puterea, măreția.
Se regăsește și în stema Transilvaniei. Scutul pe care este așezată este de culoare albastră, simbolizând cerul.
Citeşte şi: Alimentele care scad pofta de mâncare
Vulturul ține în gheare însemnele suveranității: un sceptru și o sabie, aceasta din urmă amintind de domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare (1456-1504), numit și „atletul lui Hristos', în timp ce sceptrul amintește de Mihai Viteazul (1593-1601), primul unificator al Țărilor Române.
Pe pieptul păsării se află un blazon cvartefiat cu simbolurile provinciilor istorice românești (Muntenia, Moldova, Transilvania, Banat și Crișana), precum și doi delfini care amintesc de litoralul țării de la Marea Neagră.
În primul sfert se regăsește din nou stema Valahiei pe azur: un vultur ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțit de un soare de aur în dreapta și de o lună nouă de aur în stânga.
În al doilea sfert se află stema tradițională a Moldovei. În al treilea sfert se află stema tradițională a Banatului și a Olteniei, de galeș: deasupra valurilor, un pod de aur cu două deschideri arcuite (simbolizând podul împăratului roman Traian peste Dunăre), de unde iese un leu de aur care ține o spadă în laba dreaptă din față.
În al patrulea sfert apare stema Transilvaniei cu Maramureș și Crișana: un scut despărțit. De asemenea, sunt reprezentate ținuturile adiacente Mării Negre, pe azur: doi delfini față în față, cu capul în jos.
Coroana de pe stema României
Încă de la începuturi, coroana reprezentată pe stema națională a reprezentat un simbol puternic al independenței, al continuității dinastice și al unei dezvoltări. Chiar și după ce monarhia a fost abolită de comuniști în 1947, Coroana de Oțel a continuat să fie venerată ca un semn al libertății și democrației pierdute.
Citește și:Ce alimente sunt interzise în cuptorul cu microunde.Aparatul riscă să explodeze
Lunga domnie a lui Carol I a reprezentat o perioadă remarcabilă de dezvoltare politică, economică, socială și culturală. Constituția adoptată în 1866 a fost una dintre cele mai moderne din Europa și a creat cadrul juridic pentru o evoluție politică și instituțională epocală a statului.
Scena politică a fost dominată de două forțe majore, Partidul Conservator și Partidul Liberal, care au guvernat țara pe rând. În această perioadă de modernizare accelerată, România a fost martora unei dezvoltări extraordinare a sectorului industrial (de la 39 de fabrici în 1866 la 450 de fabrici noi la începutul secolului XX), a infrastructurii și a ingineriei civile.
Agricultura a fost baza economiei și, datorită producției sale uriașe, România a devenit „coșul de pâine' al Europei.
Prințul valah Mihai Viteazul este primul care a realizat Unirea românilor sub sceptrul său în 1600, chiar dacă pentru o perioadă scurtă.
Sigiliul său în calitate de principe al Munteniei, Transilvaniei și Moldovei poate fi considerat ca fiind prima stemă a României, semănând foarte bine și cu stema de stat din zilele noastre.
Sigiliul este ilustrat pe moneda aniversară de aur de 5000 de lei din 2000, care sărbătorește 400 de ani de la prima Unire a românilor.
În octombrie 1599, Mihai Viteazul l-a răsturnat pe principele transilvănean Andrei Báthory prin bătălia de la Șelimbăr, lângă Sibiu, iar la 1 noiembrie Mihai a intrat triumfător în Alba Iulia, de aceea a fost numit ulterior Orașul primei Uniri.
Citește și: Ce alimente te ajută să scapi de celulită
În mai 1600, Mihai a intrat în Moldova, capitala Suceava și celebra cetate Neamț deschizându-și de bunăvoie porțile.
În lunile iunie, iulie și august 1600, Mihai Viteazul a condus efectiv toate cele trei Principate Române, înfăptuind astfel prima Mare Unire a românilor.
Sigiliul cuprinde stemele celor trei Principate Române: în mijloc, pe un scut hașurat orizontal (albastru) bourul moldovenesc, deasupra vulturul valah între soare și lună ținând crucea în cioc, sub stema Transilvaniei: doi lei în picioare care se întâlnesc, susținând o sabie, călcând șapte munți. Scutul moldovenesc este ținut de două personaje încoronate.
Pe sigiliu există două inscripții. Prima, circulară, în chirilică. A doua, plasată de-a lungul unui arc de cerc care separă stema valahă de restul compoziției heraldice, ar putea fi tradusă prin Marea Grație a lui Dumnezeu.
Unirea stemelor
Statul român este cunoscut ca atare din 1859, când Principatele Moldovei și Valahiei s-au unit sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), cunoscut sub numele de „Prințul Unirii' până în zilele noastre.
Românii s-au unit și, ca urmare, s-au unit și stemele pe același scut. Dar nu pentru prima dată.
De fapt, stemele unite au fost folosite în mod obișnuit de către principii români, familiile princiare și instituțiile statului (precum Biserica pe cărțile de cult) încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Nu este o surpriză, din moment ce mulți principi au domnit succesiv în ambele principate; nu era imposibil ca o familie princiară să domnească în același timp peste Moldova și Muntenia.
Citește și: Patru diete de slăbit, recomandate femeilor peste 50 ani
De obicei, stema înfățișa mai întâi bourul (dreapta) și apoi vulturul (stânga). Există chiar și reprezentări heraldice ale celor trei principate reunite: Transilvania, Moldova și Valahia. Prima stemă de acest fel a fost folosită spre sfârșitul secolului al XVI-lea de Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei care a afirmat că domnește și în Moldova și în Muntenia.
În timpul lui Alexandru Ioan Cuza, stema nu a fost stabilă, apărând numeroase și puternice variații. Bourul și vulturul împărțeau scutul împărțit pe verticală în două regiuni.
În altă variantă, scutul a fost sfertificat, fiecare simbol umplând câte o diagonală (adică două sferturi). Scutul era susținut de doi delfini afrontați.
Delfinii afrontați erau un simbol heraldic bine cunoscut. Stema orașului Iași era formată din doi delfini afrontați.
Ei trebuiau să însemne că Moldova era un principat danubian și maritim. Dacă moldovenii au avut motive întemeiate să folosească delfinii ca arme, cu atât mai mult a trebuit ca România să le păstreze pentru ambele provincii.
(Delfinii reapar din nou mai târziu.) Scutul era timbrat de o coroană, iar întreaga compoziție se afla sub un cort de luptă, de asemenea timbrat de o coroană.
Prima stemă din timpul lui Carol I -1867
Ceea ce trebuie observat la această stemă este că fiecare principat ar fi trebuit să aibă propria pereche de elemente astrale, dar nu are.
În loc să le aibă pe ale lor, ele împart o singură pereche (soarele și luna), plasate în primul pătrar (soarele) și în al doilea pătrar (luna, dar care crește, nu descrește, așa cum ar trebui pe stema Moldovei).
În inimă se află un scut mai mic – armele familiei Hohenzollern. Acesta este un scut cvartolat, cu argint pe prima diagonală (primul și al patrulea sfert) și culoarea neagră pe a doua (al doilea și al treilea sfert).
Citește și: Ce alimente să consumi seara dacă vrei să nu te îngrași
Susținătorul din dreapta ( stânga sau dreapta scutului, a stemei sau a reprezentării, nu stânga sau la dreapta privitorului) era o femeie care ținea o sabie dacică încovoiată reprezentând provincia Dacia, iar susținătorul din stânga era un leu rampant. Sub scut, pe o panglică, se afla propoziția latină NIHIL SINE DEO (NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU) aparținând familiei Hohenzollern.
Această stemă a fost curând înlocuită cu o reprezentare mai evoluată, în 1872. Fiecare căsuță a suferit modificări, iar doi lei galopanți erau acum susținători.
A doua stemă din timpul lui Carol I
A doua stemă din timpul lui Carol I – În interiorul primului sfert, vulturul privea spre stânga, acum privește spre dreapta; ține acum crucea în cioc, sabia în dreapta și sceptrul în ghearele din stânga.
Al treilea sfert găzduiește un leu încoronat, care iese dintr-o coroană și privește spre dreapta, spre o stea cu șase raze. Aceasta este stema Olteniei, provincia vestică a Munteniei.
Ultimul sfert este încărcat cu doi delfini afrontați. După cum am văzut, delfinii erau simboluri moldovenești. Ei reprezentau acum teritoriile maritime pe care Moldova le deținea la malul Mării Negre.
Ca simboluri moldovenești, delfinii pot fi văzuți și astăzi pe unii stâlpi de iluminat din capitala Moldovei, Iași, stâlpi fabricați în secolul al XIX-lea.
În prezent, stema Municipiului (asemănătoare cu cea a municipalității engleze) Iași a revenit la o altă stemă veche a acestuia, cea cu calul și cetatea.
Citește și: Pepenele roșu, beneficii și contraindicații.Cine nu are voie să-l consume
Pe scurt, stema României din 1872 cuprindea stemele celor două provincii românești și ale celor două dependențe pe care acestea le aveau.
Stema României în 2023
Stema României reprezintă statul român și are două scuturi suprapuse. Pe scutul mare, albastru, vedem o acvilă de aur cu capul spre dreapta, care ține în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheară o sabie și în altă gheară un buzdugan.
În cartierul doi este stema Moldovei: un cap de bour negru, cu o stea de aur între coarne.
Cartierul trei este reprezentat de stema Banatului şi Olteniei: un pod de aur cu două deschideri, din care iese un leu de aur.
Al patrulea cartier este stema Transilvaniei, cu Maramureşul şi Crişana un scut tăiat de un brâu roşu îngust, o acvilă neagră cu ciocul de aur, iar în partea inferioară, şapte turnuri roşii.
Pe stema României mai sunt reprezentate ţinuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontaţi, cu cozile ridicate.
Sursa foto: Shutterstock.com