Ceața este un fenomen meteorologic care apare atunci când vaporii de apă se condensează în picături mici de apă sau cristale de gheață în apropierea solului, rezultând un strat de ceață groasă asemănătoare norilor. Ceața se formează atunci când aerul umed intră în contact cu o suprafață mai rece, ceea ce face ca aerul să se răcească și vaporii de apă să se condenseze în ceață.
Ce este ceața
Primăvara, vara și la începutul toamnei, se formează adesea ceață atunci când are loc o răcire prin radiație pe timp de noapte.
Acest lucru este adesea denumit ceață la sol. Stratul de aer din apropierea suprafeței se răcește în condiții de cer senin, deoarece căldura absorbită de suprafață în timpul zilei este eliberată înapoi (radiază) în atmosferă pe timp de noapte.
Atunci când aerul se răcește până la punctul de saturație (temperatura punctului de rouă), se poate forma ceață.
Ceața de radiație poate avea o adâncime de câțiva metri chiar lângă sau deasupra solului, sau poate fi de sute de metri. Grosimea ceții depinde de adâncimea stratului de aer rece și umed.
Dacă te afli în aer liber atunci când începe să se formeze ceața, poți observa că aceasta este vizibilă mai întâi ca un strat subțire sau ca pete lângă sol, apoi devine mai adâncă pe măsură ce aerul continuă să se răcească.
Citeşte şi: Alimentele care scad pofta de mâncare
Deoarece cea mai scăzută temperatură din timpul nopții apare de obicei în orele dinaintea zorilor, ceața este cel mai frecventă dimineața devreme.
Cum apare și diferite tipuri
Ceața poate fi clasificată în diferite tipuri în funcție de modul în care se formează, inclusiv ceață de radiație, ceață de advecție, ceață de urcare și ceață de evaporare.
Ceața se formează atunci când aerul umed se răcește și atinge punctul de rouă, ceea ce face ca vaporii de apă din aer să se condenseze în picături de apă sau cristale de gheață minuscule. Acest lucru se poate întâmpla într-o varietate de moduri, în funcție de tipul de ceață și de condițiile în care se formează.
Unul dintre cele mai comune tipuri de ceață este ceața de radiație, care se formează în nopțile senine și calme, când solul se răcește rapid, ceea ce face ca și aerul din apropierea suprafeței să se răcească.
Această răcire poate fi cauzată de radiație, care determină eliberarea de căldură în atmosferă, sau de conducție, care determină transferul de căldură de la sol în aer. Pe măsură ce aerul se răcește, devine mai puțin capabil să rețină vapori de apă, iar excesul de umiditate se condensează în ceață.
Pe de altă parte, ceața de advecție se formează atunci când aerul cald și umed se deplasează peste o suprafață mai rece, ceea ce determină răcirea acestuia și condensarea vaporilor de apă în ceață. Acest tip de ceață se formează adesea în zonele de coastă, unde aerul cald și umed dinspre ocean se deplasează peste masele de uscat mai reci.
Ceața ascendentă se formează atunci când aerul umed se deplaseaza de-a lungul unei pante și se răcește, ceea ce determină condensarea vaporilor de apă în ceață. Acest tip de ceață este obișnuit în zonele muntoase.
În cele din urmă, ceața de evaporare se formează atunci când aerul rece și uscat se deplasează peste o suprafață de apă cu temperatură mai ridicată, ceea ce face ca apa să se evapore, iar aerul să devină saturat de umiditate. Acest lucru se poate întâmpla deasupra lacurilor, râurilor și a altor corpuri de apă și poate fi deosebit de frecventă în lunile de toamnă și de iarnă.
Citește și:Ce alimente sunt interzise în cuptorul cu microunde.Aparatul riscă să explodeze
Cum se formează ceața
În general, ceața se formează atunci când aerul umed se răcește și atinge punctul de rouă, ceea ce face ca vaporii de apă din aer să se condenseze în ceață. Condițiile specifice care duc la formarea ceții pot varia în funcție de tipul de ceață și de mediul în care aceasta se formează.
Există mai multe tipuri diferite de ceață, fiecare cu propriile caracteristici și procese de formare unice. Iată câteva dintre cele mai comune tipuri de ceață:
Ceață cu aburi: Acest tip de ceață se formează atunci când aerul rece se deplasează peste o masă de apă caldă, ceea ce face ca apa să se evapore în aer și să formeze ceață.
Ceață înghețată: Acest tip de ceață apare atunci când picăturile de apă din ceață îngheață la contactul cu suprafețele care se află sub temperatura de îngheț, formând un strat de gheață.
Ceață frontală: Acest tip de ceață se formează atunci când un front cald se deplasează peste o suprafață mai rece, ceea ce face ca aerul cald și umed să se răcească și să formeze ceață.
Ceață de precipitații: Acest tip de ceață se formează atunci când ploaia sau zăpada cade printr-un strat de aer rece în apropierea suprafeței, ceea ce face ca umiditatea să se evapore și să formeze ceață.
Citește și: Ce alimente te ajută să scapi de celulită
În general, formarea ceții este complexă și poate avea loc în mai multe moduri. Înțelegerea diferitelor tipuri de ceață îi poate ajuta pe meteorologi și pe alți experți să prevadă condițiile de ceață și să planifice pentru orice impact potențial.
Din ce e făcută ceața
Ceața este compusă în principal din picături mici de apă sau cristale de gheață care s-au condensat din vaporii de apă din aer. Cu toate acestea, ceața poate conține, de asemenea, diverse elemente și compuși chimici care pot avea un impact asupra calității aerului și a sănătății umane.
Unul dintre principalii factori care contribuie la compoziția chimică a ceții este poluarea aerului. Poluanții, cum ar fi oxizii de azot, dioxidul de sulf și compușii organici volatili, pot reacționa în atmosferă pentru a forma particule fine, care pot deveni apoi suspendate în picăturile de ceață. Acest lucru poate duce la concentrații crescute ale acestor poluanți în zonele cu niveluri ridicate de ceață.
În plus față de poluanți, ceața poate conține și elemente și compuși naturali, cum ar fi minerale, săruri și materii organice. De exemplu, ceața de coastă poate conține particule de sare provenite din pulverizarea oceanului, în timp ce ceața din zonele agricole poate conține materii organice provenite din culturi sau animale.
Citește și: Patru diete de slăbit, recomandate femeilor peste 50 ani
Elementele și compușii chimici exacți prezenți în ceață pot varia în funcție de o serie de factori, inclusiv locația, condițiile meteorologice și mediul înconjurător. Cercetătorii continuă să studieze compoziția chimică a ceții pentru a înțelege mai bine impactul acesteia asupra calității aerului și a sănătății umane.
De ce se formează ceața
Ceața poate apărea și în condiții de înnorări, adesea în urma unui sistem frontal sau de presiune joasă. Precipitațiile ușoare care apar adaugă umiditate în aerul din aer liber, pregătind atmosfera pentru ceață.
Ceața care se dezvoltă în aceste condiții poate fi destul de adâncă și răspândită. Precipitațiile, răcirea prin radiație și advecția joacă roluri diferite în această categorie de ceață mixtă.
Ceața apare uneori în timpul perioadelor de topire a zăpezii, care durează până în timpul zilei. Zăpada se sublimează continuu (similar cu evaporarea, dar pentru gheață în loc de lichid), adăugând molecule de vapori de apă în aerul deja rece care poate deveni rapid saturat.
Impactul ceții
Cele mai mari efecte ale ceții sunt asupra transporturilor, în special asupra operațiunilor aeroportuare și a călătoriilor pe autostrăzi, dar și asupra transportului maritim și feroviar.
Impactul poate varia de la neplăceri datorate întârzierilor de călătorie până la accidente mortale cu mai multe vehicule pe autostradă.
Ceața persistentă și densă poate bloca sau încetini grav traficul aerian.
Citește și: Ce alimente să consumi seara dacă vrei să nu te îngrași
Accidentele cauzate de condițiile meteorologice, dintre care ceața este una dintre cauze, cauzează vătămări corporale, pierderi de vieți omenești și pagube materiale.
Ceața densă de pe autostrăzi poate reduce vizibilitatea la doar câțiva zeci de metri, ceea ce face ca deplasarea să fie periculoasă, chiar și cu faruri.
Vizibilitatea redusă și lipsa contrastului, în special pe timp de noapte, îngreunează evaluarea distanței și a vitezei de către șoferi.
Indicațiile noastre cu privire la viteza cu care călătorim sunt adesea luate ca referință la obiectele pe care le vedem, cum ar fi copacii, stâlpii de telefon sau semnele.
Pe timp de noapte, picăturile de ceață împrăștie lumina farurilor către ochi, reducând eficiența acestora în detectarea contrastului.
Este posibil ca marcajele rutiere, semnele și alte obiecte să nu fie ușor vizibile. Percepția de adâncime poate fi, de asemenea, afectată.
Șoferii pot considera că un obiect, cum ar fi o mașină aflată în fața lor, este mai departe decât este, întârziind astfel timpul de reacție. Ceața densă poate duce la accidente grave.
Sursa foto: Shutterstock.com