Când sunt Moșii de vară în 2023 este foarte ușor de calculat. Căci se sărbătoresc în ajunul Rusaliilor, în fiecare an. Și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători de peste an, dedicate sufletelor adormite. Așadar, ca să afli când sunt Moșii de vară în 2023 și cum se ține această sărbătoare, citește mai jos.
Duminica Rusaliilor îți indică și când sunt Moșii de vară în 2023. Căci sâmbăta de dinaintea Rusaliilor joacă un rol important în tradiția românească. Moșii de vară se sărbătoresc anul acesta pe 3 iunie. Iar obiceiul străvechi trebuie respectat. Pomenirea sufletelor adromite este un rit străvechi, păstrat cu sfințenie încă de dinaintea creștinismului. Iar rugăciunile și pomenile sunt etape importante ale tradiției.
De ce se respectă Moșii
În anul calendaristic românesc, oamenii țin 18 sărbători ale Moşilor. Sâmbăta este dedicată în general pomenirii morților. Și asta pentru că, în zi de sâmbătă, lui Iisus I-a fost înmormântat trupul. În vreme ce sufletul Său a coborât în iad, pentru a elibera spiritele captive acolo. Moșii sunt sărbători stabilite la anumite date din an, pentru pomenirea celor dragi trecuți în neființă. Ritualul Moșilor este unul dintre cele mai importante.
Se crede că, la răscruce de timp, se poate trece foarte ușor din lumea morților în cea a viilor, iar sufletele adormite revin la locurile dragi. Dacă nu găsesc nimic drept ofrandă, se răzbună. Cei ce primesc pomană de la urmași îi ajută pe aceștia să aibă parte de sănătate, de recolte bogate, de bine. Biserica face slujbe de mijlocire pentru toate sufletele adormite, cu scopul de a obține îndurarea dumnezeiască de a le judeca cu blândețe și de a le așeza în lumea drepților.
Sunt serbări dedicate strămoșilor, sufletelor celor trecuți în lumea de dincolo. Și le-a rămas numele popular de Moși. Deloc întâmplător, aceste festivități au loc la cumpăna între anotimpuri, la solstiții și echinocții. Și asta pentru că, după credința străveche, ei controlează ciclurile naturii, dar și activitățile de sezon ale urmașilor. Este vorba de ritualuri precreștine, preluate, în timp, și de biserici. În folclor, acestei zile i se mai spune și Sâmbăta Părinților. Se ține și pentru cei care și-au aflat sfârșitul în împrejurări cumplite sau care s-au stins fără lumânare.
Se spune că, deși fiecare are parte, la 40 de zile de la trecerea în neființă, de o judecată menită să trimită sufletul în locul meritat, la sfârșitul lumii va avea loc o nouă judecată. Iar printre faptele care cântăresc greu în balanța deciziei se numără și pomenirea strămoșilor. Așa se face că Biserica a ales zile speciale din an în care să ne amintească de datoria față de străbuni.
Cum se țin și când sunt Moșii de vară în 2023
Pomenirea sufletelor adromite este un rit străvechi, păstrat cu sfințenie încă de dinaintea creștinismului. Rugăciunile și pomenile sunt etape importante ale tradiției. Iar Biserica Ortodoxă a consacrat un ritual al pomenirii morților. De fapt, momentul își are rădăcinile în obiceiurile păgâne de vară. La Parentalia, romanii își cinsteau părinții și străbunii. Iar semnificația evenimentului constă în rugi înălțate de urmașii celor morți pentru odihna veșnică a sufletelor adormite și iertarea păcatelor lor la Judecata de Apoi.
În lumea ortodoxă, moartea este considerată o trecere către o altă lume, către înviere și înălțare spirituală. Cimitirele îmbracă „straie' de sărbătoare, adică jerbe, flori, crenguţe de brad. Și se luminează de la flăcările candelelor aprinse în dreptul fiecărui mormânt, chiar şi la cele părăginite, uitate sau ignorate de urmaşi. Se ţin slujbe, se fac praznice şi se împart pomeni pentru sufletele adormite.
Cultul Moşilor ne apropie de originile familiei. Iar cea mai importantă dintre toate aceste sărbători este cea a Moșilor de vară, înaintea Duminicii Pogorârii Sfântului Duh sau a Rusaliilor. Dacă te întrebi când sunt Moșii de vară în 2023, află că pică pe 3 iunie. Pe vremuri, cu această ocazie, se organizau târguri și bâlciuri. Atât cu scopul ca cei interesați să-și poată procura cele de trebuință pentru pomeniri, dar și pentru a se întâlni și a petrece.
Ce se împarte când sunt Moșii de vară în 2023
Se spune că sufletele morţilor, după ce părăsesc mormintele, în Joia Mare, se perindă printre cei vii, întorcându-se în morminte în ajunul Rusaliilor. De aceea, pentru a pleca liniștiți, li se dau de pomană colaci și vase cu apă, vin sau lapte. Li se mai spune și Moșii cireșelor Moșilor de vară.
Căci, în multe locuri din țară, se împart de pomană căni cu cireșe legate la tortițe. Neapărat se dau de pomană lumânări aprinse, pentru ca sufletele adormite să nu-și piardă calea spre lumina veșnică. În toate bisericile ortodoxe au loc slujbe speciale de pomenire.
La aceste pomeniri, obligatorii sunt coliva, colacul, vinul și lumânările. În funcție de regiune și de posibilitățile materiale, pomenile se fac după bunul plac. Spre exemplu, în unele regiuni, se împarte covașă, o băutură fermentată din făină și mălai. Aceeași denumire o poartă, în Moldova, o turtă din făină și mălai, care se mănâncă pentru protecția împotriva strigoilor.
Moșii întineresc femeile
Există credința că păstrarea cu sfințenie a sărbătorii Moșilor de vară, an de an, este cheie tinereții fără bătrânețe. Mai cu seamă femeile respectă tradiția, ca să rămână mereu tinere și frumoase. Se spune că femeile care respectă Moșii cum se cuvine nu îmbătrânesc repede și își păstrează sufletul mereu tânăr. De aceea, pregătesc vase cu bucate alese și, mai ales, căni cu apă, vin sau lapte, împodobite cu cireșe.
Se curăță și se împodobesc mormintele cu flori. Nu se aruncă gunoiul, nu se mătură, nu se spală. Căci toată mizeria aruncată ar putea mânia spiritele care se așteaptă doar la bunătăți. Potrivit credințelor străvechi, în zilele dinaintea sărbătorii lor, sufletele adormite se deșeteaptă și duc spre Valea cu Dor, unde găsesc tot ce li s-a dat de pomană peste an. Cine nu găsește nimic ia țărână și revine dezamăgit de unde a plecat sau se răzbună.
A ne aduce aminte de ei și a-i pomeni pe cei plecați dintre noi sunt gesturi creștinești, menite să aducă alinare și împăcare cu sine urmașilor răposaților. Și chiar e bine să-i pomenim pe morți cât mai des, însă nu oricum. Ca orice rit bisericesc, se fac după o rânduială anume.
Când ne pomenim morții
În general, credincioșii ortodocși plătesc sărindare, adică pomelnice care urmează a fi citite în cadrul Sfintei Liturghii, timp de 40 de zile sau un an întreg. Pentru ca puterea sărindarelor să fie mai mare, unii preoți recomandă săvârșirea lor la cât mai multe biserici sau mânăstiri. Pe lângă parastasele care se fac, de obicei, după înmormântare, respectiv la 3, 9, 40 de zile și apoi în fiecare an, până la 7 ani de la deces, există și anumite zile de pomenire a răposaților stabilite de Biserică.
În general, ziua de sâmbătă este cea dedicată morților. În anul calendaristic religios, sâmbăta dinaintea duminicii lăsatului sec de carne, primele 6 sâmbete din Postul Mare, pe alocuri chiar Joia Mare, Joia Înălţării Domnului, special pentru eroi, sâmbăta dinaintea Pogorârii Sfântului Duh, Paştile blajinilor, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Moşii de toamnă, în sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfinților Arhangheli Mihail şi Gavriil, Ajunul Crăciunului și fiecare zi de hram bisericesc sunt date în care se fac parastase pentru cei plecați dintre noi.
Cum se fac rânduielile
Când întâmplarea face ca ziua comemorării celui răposat să pice într-o zi în care nu se fac parastase, trebuie să avem grijă ca pomenirea să aibă loc întotdeauna înaintea datei. Dacă avem mai mulți morți de pomenit, este bine să facem un pomelnic comun. Întoteauna, la pomenirea morților se duc la biserică un colac, colivă, o sticlă cu vin și lumânări. Acestea sunt obligațiile creștinești.
Lumânările ar trebui să fie din ceară curată, fabricate după ritualul creștin. Trebuie știut că celor ce au fost incinerați (adică arși în crematoriu) nu li se fac nici slujbe, nici parastase, la fel ca și sinucigașilor, care nici nu se trec pe pomelnice. Mai trebuie menționat și faptul că, dacă ziua parastasului pică în zi de post, pentru ca acesta să fie primit trebuie neapărat ca bucatele împărțite să fie de post. Chiar dacă acestea nu erau pe placul răposaților.
Foarte important de știut este că, întotdeauna, coliva trebuie să fie de post. Cu alte cuvinte, nu se va folosi la ornat ciocolată cu lapte și niciun alt preparat care să conțină ingrediente de frupt sau de dulce.
De unde vine coliva
Cel de la care a pornit obiceiul împărțirii colivei este Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, pomenit pe 17 februarie. Și-a găsit sfârșitul mucenicesc fiind ars într-un cuptor încins. După 50 de ani de la moartea lui, împăratul Iulian Apostatul a poruncit să se stropească cu sângele animalelor sacrificate pentru idoli toate produsele din piaţa cetăţii, ca să batjocorească Postul Mare al creştinilor.
Atunci, Sfântul Teodor i-a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie. Și i-a spus acestuia să fiarbă grâu şi să împartă tuturor locuitorilor, să nu mai fie nevoiți să meargă la piață. Zis și făcut. Astfel, credincioșii au fost feriți de a pica în păcat. Și s-a hotărât ca Sfântul Teodor să fie pomenit la finele primei săptămâni din Postul Mare.
În amintirea acestei întâmplări minunate, vinerea seara, la Sfânta Liturghie a Darurilor Înainte Sfinţite, se cântă Canonul Sfântului Mare Mucenic Teodor. Apoi, se sfinţeşte coliva şi se împarte credincioşilor. Prima sâmbătă din Post în care se face parastas pentru morți este cea a lui Teodor, numită și „Sâmbăta colivelor'.
Sursa foto: 123rf.com
Citește și Rețetă colivă. Varianta tradițională
Urmărește-ne pe 
