Un stil de viață sănătos înseamnă mai mult decât un set de reguli pe care le urmăm, înseamnă echilibru și responsabilitate față de propriul organism. Iar dietele nu sunt întotdeauna o soluție eficientă, în timp ce detox-ul, de cele mai multe ori, acționează superficial, asta pentru că nu este adaptat nevoilor personale. Nutriționistul Alina Stoica atrage atenția asupra efectelor pe care le are alimentația nesănătoasă asupra vieții de zi cu zi.
În ultima vreme se vorbește tot mai mult despre un stil de viață cât mai sănătos, însă, bazat pe diete. Cât de eficiente sunt, de fapt, aceste diete în atingerea obiectivelor?
Alina Stoica:Trebuie să avem un regim de viață sănătos, dar trebuie să fim realiști că este nevoie să-l adaptăm nevoii noastre, stilului nostru de viață, doar că, din păcate, aici apare efectul de turmă. Dacă a făcut colega să fac și eu, dar dacă nu sunt soluții personalizate, adaptate nevoii individuale, nu au cum să funcționeze. În astfel de situații, când împrumutăm prin varianta copy-paste sau de la Dr. Google toate informațiile, atunci nu ne adaptăm la analize medicale, la istoricul medical, la simptomatologia pe care o avem zi de zi, la programul pe care îl avem zilnic și pe care trebuie să îl respectăm, în astfel de situații noi împrumutăm o idee. Practic, ne definește pe o perioadă de timp și putem să atingem obiectivele pe ni le-am propus, dacă totul consta în greutate, pentru că nu e atât de greu să slăbești, mai greu este să te menții, sa fii sănătos. Dar, cum spuneam și mai devreme, această manieră nu este o redefinire a stilului de viața, nu este o redefinire a ta, ci o idee împrumutată și neadaptată. Alimentul acționează până la nivel de ADN.
Adică alimentele ne influențează inclusiv la nivel emoțional?
Sigur. Trebuie să existe o armonie: minte, trup și suflet. Noi de multe ori hrănim numai trupul. Dacă mergem la sală suntem setați să vedem cum dezvoltăm masa musculară, cum putem avea acele pătrățele, într-o lună să recuperăm ani de zile în care am fost sedentari. Dar cine se gândește care este alimentul pentru creier? Ce trebuie să mănânce zilnic pentru a avea o bună funcționare la nivelul sistemului nervos, pentru că acest organ mic și nebăgat în seamă este de fapt cel de la care pornește întreaga activitate a noastră zi de zi. Ori, câte persoane se întreabă dimineața: Hmm, cum ar fi să-mi hrănesc eu astăzi creierul, ce trebuie să mănânc? Câte poftesc la apă, avocado, ulei de rapiță, la tot felul de alimente verzi? Iar dacă unul mai are și intoleranță la gluten, și mai bine. Li se pare interesant să spună că au intoleranță, dar cine se duce la restaurant să zică că are carență de fier, să-i dea niște spanac? Mă uit la ce se întâmplă și îmi dau seama că este o degradare totală a informaților. Dar dacă, totuși, apar, după ce consumăm anumite alimente, stări de balonare, de reflux, de arsuri, constipație sau oboseală cronică, atunci da, începi să faci o investigație, să vezi care sunt intoleranțele pe care le ai, pentru că acum se pot face atât de multe teste, inclusiv la nivel de salivă putem obține o mulțime de informații pe ADN.
În aceeași categorie putem spune că este și detox-ul, care este promovat peste tot?
Dacă nu știi clar ce obiective ai când ții acest detox, dacă nu știi ce vrei să rezolvi prin detox nu rezolvi absolut nimic. Dă bine să bei și să nu mănânci sau să pleci în diferite clinici de detox și să te întorci apoi la plăcințele, covrigei. Aceasta este o bătaie de joc adusă organismului nostru, un stres metabolic pe care îl inducem în mod constant. Dar, în același timp, dacă avem posturi cu rol terapeutic și avem acest stil de viață conturat în jurul unui program corect de alimentație, în care să introducem una, două sau chiar trei zile de post negru pe săptămână, sau post cu lichide, atunci da, sunt de acord, dar să fie un obicei constant și să vezi exact care este rolul acelor alimente când le consumi. De exemplu, putem avea sucuri pentru detoxifierea articulațiilor, cu apio, țelină, ghimbir, sau sucuri pentru ficat, cu sfecla rosie și pătrunjel verde. Sunt nenumărate situații în care putem creiona un regim alimentar, atât lichid, cât și solid, dar care să fie conceput exclusiv nevoii fiecărei persoane.
Eu sunt adepta programelor personalizate de nutriție, nu am dat niciodată copy-paste de la un program la altul, indiferent dacă erau soț și soție, pentru că sunt anumite elemente de unicitate. Cum nu ne putem îmbrăca toți la fel, la fel nu putem mânca toți la fel.
Dar pentru ca un regim alimentar să dea cu adevărat rezultatele pe care le dorim, sunt importante și orele la care luăm mesele?
Nu am adoptat niciodată ideea de mese impuse, program fix și cantități, pentru că asta aduce o frustrare fantastică, și spun asta pentru că am văzut la pacienții care au trecut prin astel de programe. Aveau ore fixe la care trebuiau să mănânce, ori dacă erau în ședințe și nu puteau mânca li se strica toată ziua, că au ieșit din program și nu o să li se mai întâmple nimic bun. Cum este adaptat programul nostru zilnic așa trebuie să fie și meniul nostru zilnic. Dacă ne trezim la ora 6 nu am putea să mâncăm la ora 10, cum ar mânca o persoană care se trezește la ora 9, de exemplu. Trebuie să adaptăm totul fix la nevoia noastră de zi cu zi, pentru că pot fi perioada în care avem nevoie de 3 mese și 2 gustări, pot fi perioade în care nu putem mânca mai mult de 2 mese pe zi. Și sunt foarte multe studii de cercetare care arată clar beneficiile aduse de dietele cu două mese pe zi. Ajută foarte mult în scăderea colesterolului și a glicemiei. Dar important este ce, cum, când și cât mâncăm, cum asociem alimentele astfel încât să putem extrage din fiecare aliment nutrienții necesari.
Ca program general, dar nu personalizat și adaptat fiecaruia dintre noi, putem să ne gândim un mic dejun în intervalul 7-9, o gustare la un interval de minim o oră și jumătate față de ora la care am terminat mic dejunul, masa de prânz trebuie, la fel, să fie la o oră și jumătate după gustare. Gustarea de după-amiază, dacă este necesară, bazată pe fructe sau legume, iar masa de seară până în ora 18-19. De preferat să nu mâncăm alimente grase, prăjite. Să evităm carnea la masa de seară, pentru că presupune un timp de digestie mult mai mare și atunci organismul în timpul nopții nu o să fie focusat pe regenerare celulara, ci pe digestie. Așa ne trezim dimineața mai obosiți decât ne-am culcat.
Cum ar fi ideal să arate farfuria cu mâncare?
Important este ca în fiecare zi să se găsească altceva în farfuria noastră, astfel încât să nu existe monotonie. Și aici pornim de la mic dejun, unde putem avea bruschete cu avocado, iaurturi, omlete cu legume, produse lactate fermentate asociate tot timpul cu legume, fructele sau smoothie-uri. Ca și cantitate, depinde de nevoia fiecărei persoane, dar o porție corectă este de mărimea unei mingi de tenis, de exemplu, dar să fim atenți să nu fie cât cea de baschet. La masa de prânz, dacă dorim să aducem și un aport de proteine animale sau vegetale trebuie să le asociem tot timpul cu zarzavaturi. Porția de legume trebuie să fie de două ori mai mare decât porția de alimente de bază, dar nu ochiometric, pentru că salata din frunze ocupă un loc foarte mare, însă din punct de vedere al cantității vom vedea că va fi un sfert de porție decât ar trebui să consumam în mod constant. Iar masa de seară, din punctul meu de vedere, trebuie să fie cât mai ușoară, astfel încât pe timpul nopții să se producă o regenerare celulara. Mă uit la farfuriile românilor noștri cât sunt de îmbelșugate la masa de seară. Este așa o revoltă pe frigider.