Răzvan Mazilu oferă rar interviuri. Tocmai de aceea ni s-a părut o provocare să pășim în decorul celei mai noi producții – „Opera de trei parale, la Teatrul Excelsior, dar nu numai. Ne-a vorbit despre carieră, ce ar fi făcut dacă nu ar fi fost regizor și coregraf, precum și despre Premiul UNITER pentru dezvoltarea musicalului în România.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA! DE MAI, GRATIS, AICI!
Este al treilea spectacol muzical la Teatrul Excelsior. „Rețeta aceasta funcționează la cererea publicului?
Nu aș numi-o „rețetă la cererea publicului. Spectacolul de musical este un crez al meu, e ceea ce fac și cercetez atent de mai bine de zece ani încoace. E un manifest artistic și estetic, e forma de spectacol care mă reprezintă cel mai bine și de care publicul are mare, mare nevoie. E al treilea titlu de spectacol muzical la Teatrul Excelsior pentru că aici am găsit interesul și deschiderea necesare pentru acest gen, dar și o trupă pe măsura provocărilor. Un spațiu al riscului, dar și al profesionalismului. Cu mândrie spun, și un spațiu al izbândei. Sunt atent, de fiecare dată, nu la cererea publicului, ci la feedbackul acestuia.
Răzvan Mazilu, dezvăluiri despre carieră: „Mă regăsesc în fiecare personaj’
Opera lui Brecht din 1928 era o oglindă a societății berlineze de atunci. Londra lui Brecht din 2022, în viziunea ta, ce reprezintă?
Reprezintă, de fapt, lumea de azi, deci hai să privim în jur și să punem oglinda în fața oamenilor. Fiind o capodoperă, „Opera lui Brecht e mai actuală ca oricând, mai ales azi, când trăim măcinați de tot felul de războaie, când totul pare din ce în ce mai complicat…
În care personaj te regăsești și de ce?
Mă regăsesc, cum îi „șade bine oricărui regizor, în fiecare personaj, chiar și episodic. Le iubesc pe toate, deci le înțeleg pe toate. Recunosc, am o coardă mai sensibilă pentru Jenny Speluncă, patroana de bordel, cea care are un mister aparte și a cărei imagine mi-a fost inspirată de divele filmului noir de altădată.
Răzvan Mazilu: „E un sentiment minunat când simți și știi că ți-ai făcut datoria față de tine’
Au fost multe zile petrecute alături de echipa Excelsior. Cum este după ce spectacolul „se lansează la public? Simți despărțirea de „laboratorul tău?
E un sentiment minunat când simți și știi că ți-ai făcut datoria față de tine, față de crezul tău. A fost un laborator plin de câștiguri, de revelații, de căutări și muncă, foarte multă muncă. E un spectacol care îi implică pe actori pe toate planurile, foarte solicitant din punct de vedere fizic – mulți actori joacă mai multe personaje și au și multe schimbări de costum.
Dar câștigul cel mai mare l-am avut pe text, pe descoperirea pas cu pas a ideilor, stilului și construcției propuse de Brecht. Toate întâmplările de la repetiții, mai mari sau mai mici, fac parte din întregul proces creativ și toate îmi sunt dragi, mai ales că am mare grijă ca la repetițiile mele să nu existe tensiuni de niciun fel. Am făcut împreună, ca și la „Familia Addams, o adevărată echipă și tot împreună ne-am bucurat de fiecare petic de spectacol câștigat.
Ce face Răzvan Mazilu după premiere
După fiecare premieră îmi doresc o binemeritată vacanță, pe care însă nu o mai iau pentru că am un nou proiect, în care mă arunc cu toată ființa. Ador să călătoresc. Profesia m-a dus în multe colțuri de lume, până în Japonia, de unde am amintiri cât pentru o carte. Sigur că vizitez marile muzee, atunci când știu că nimeresc o expoziție care mă interesează, dar cel mai mult îmi place spectacolul lumii. Să stau la o masă, cu un pahar de vin în față, și să privesc oamenii, să îi studiez, să le observ tipologiile și comportamentul.
Citește și: „În meseria mea visez cu ochii deschiși’.Răzvan Mazilu e un artist autentic
Citește și: Interviu Razvan Mazilu:'Arta fara erotism nu se poate'
Citește și: Lidia Buble, despre Răzvan Simion la doi ani de la despărțire:'Are gusturi rafinate. M-a învățat…'
Răzvan Mazilu: „Dacă nu aș fi fost regizor și coregraf, mi-ar fi plăcut să fiu designer de modă’
Povestește-ne despre viziunea ta asupra costumelor. Te urmăresc ideile, desenezi? Care este dinamica între inspirație și realizare în producțiile tale?
Da, îmi desenez costumele, iar acest lucru mă ajută să am o imagine mai clară a personajului. Foarte interesant, de-a dreptul palpitant e drumul de la schiță la scenă, tot procesul de la alegerea materialelor până la ultimele detalii. Sunt materiale și culori pe care scena pur și simplu nu le iubește. Sunt texturi care conturează personajul și îl fac credibil. Sunt detalii care „spun multe despre un personaj și detalii care încurcă, la care renunț.
Recunosc și că am învățat foarte mult de la scenografii cu care am lucrat, mari artiști de la care am „furat cât am putut: Dragoș Buhagiar, Doina Levintza, Adriana Grand. Dacă nu aș fi fost regizor și coregraf, mi-ar fi plăcut să fiu designer de modă. Poate că această dorință ascunsă, pe care o mărturisesc în premieră, mă ajută la realizarea costumelor de scenă. Îmi place să creez personaje, îmi place să mă duc în magazinele de țesături și să mă pierd în culori și texturi, merg în mercerii. Am magazinul meu secret la Londra de unde cumpăr pene. Colecționez, mai nou, pălării, poșete și mănuși pe care le pun în spectacole să completeze ținuta unui personaj. Mi se pare fascinant cum ideile mele prind corp fizic pe scenă și sunt apreciate de public.
Răzvan Mazilu: „Sunt onorat să primesc anul acesta Premiul UNITER pentru dezvoltarea musicalului în România’
Cum va salva Teatrul o Lume coruptă?
Nu stiu cât o va salva – pe măsură ce înaintez în vârstă, îmi pare că devin din ce în ce mai pesimist, din păcate –, dar sigur rolul teatrului e acela de a ne face să medităm împreuna la tot Răul din lume și, în acest fel, de a-l exorciza, măcar.
Uniunea Teatrală din România te premiază pentru musical. E o știre!
Sunt onorat să primesc anul acesta Premiul UNITER pentru dezvoltarea musicalului în România. Glumind un pic: era și timpul, după câte spectacole de musical am făcut, în București și în țară. Țin minte senzația aceea unică, emoția extraordinară avută cu show-ul „We Will Rock You la Sala Palatului, în 2019, înainte de pandemie, când hiturile trupei Queen au răsunat în fața a peste 10.000 de spectatori. Visez la un București asemănător unui West End sau unui Broadway, plin-ochi cu musicaluri de calitate!
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL ÎN VIVA! DE IUNIE! REVISTA SE GĂSEȘTE LA PUNCTELE DE DIFUZARE A PRESEI!
Foto: DRAGOȘ ŢARĂLUNGĂ, MIHAI BERNEA, ANDREI GÎNDAC, HEPTA