Au trecut mai bine de 20 de ani de când trupa HI-Q făcea furori, însă melodiile lor încă se mai aud la petreceri. S-au bucurat de succes și cu toate acestea nu i-a luat valul celebrității. Mihai Sturzu ne-a povestit ce anume i-a făcut să rămână cu picioarele pe pământ și ce relație are acum cu foștii colegi de trupă.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE SEPTEMBRIE, GRATIS, AICI!
Au trecut două secole, cred, de atunci, dar „Gașca mea încă mai e la modă. Am auzit-o și pe la petreceri cu ștaif. Nu ți-e dor, totuși, de muzică? Nu v-ați gândit să vă reuniți într-o zi și să înregistrați o piesă, așa, de dragul trecutului?
Îmi este super dor de muzică, de concerte, de atmosfera din trupă. Totuși, nu cred că ne vom reuni vreodată. Pentru noi, Hi-Q era principala activitate, eram implicați trup și suflet în ceea ce făceam. Astăzi, lucrul acesta nu mai este posibil și probabil că nu ne-ar mai ieși la fel. Dar, știi cum e… never say never!
Mihai Sturzu: „Păstrez legătura cu Dana și Florin’
Sau nu mai ești în aceleași relații bune cu Dana și Florin?
Da, sigur. Păstrez legătura cu Dana, iar cu Florin, evident că vorbesc des. Suntem prieteni încă din grădiniță.
Citește și: Adela Popescu și-a făcut o intervenție estetică, după ce a devenit mamă a treia oară. Cum arată acum
Mihai Sturzu: „Teo și Mircea au fost șansa noastră’
Teo v-a făcut celebri, din câte îmi amintesc că am citit. Cum au fost începuturile voastre ca trupă de succes? Ce amintiri mai ai din vremea aia?
Teo și Mircea au fost șansa noastră. Aveam 19 ani, eram o trupă din Brașov cu trei melodii pe un CD. Datorită lor am apărut la TV și sunt sigur că au pus o vorbă bună și pentru prima noastră emisiune TV în calitate de prezentatori. A fost frumos începutul, era o perioadă mult mai „romantică atunci, mai relaxată. Îmi aduc aminte faptul că eram super fericiți și entuziasmați pentru fiecare experiență nouă pe care o trăiam. Nu ne păsa prea mult de bani, faimă sau alte prostii. Ne bucuram pur și simplu de ce ne oferea viața.
Mihai Surzu: „Nu fumam, nu ne îmbătam, nu ne drogam’
Sunt curioasă: cum ai reușit să rămâi cu picioarele pe pământ, normal, să nu te ia valul celebrității pe vremea Hi-Q? Erați, totuși, una dintre cele mai iubite trupe din țară, se călca lumea în picioare la concerte…
Cine e normal în lumea asta?! (zâmbește) Ai dreptate, nu e ușor să devii super celebru la 19 ani. Îmi aduc aminte, în condițiile de atunci, e drept, în care existau doar trei televiziuni naționale, noi am avut vârful de audiență 51% share și mereu peste 30% rating. Practic, într-o săptămână, am ajuns de la niște puști din Brașov la super vedete în toată țara. Marele nostru noroc să rămânem întregi la cap a fost reprezentat de familiile și prietenii noștri din Brașov. Pentru mine, recunosc, acestea au fost ancorele care m-au ținut cu picioarele pe pământ. Și, în plus, relația foarte bună, de respect, pe care o aveam între noi, în trupă. Eram niște tocilari, de fapt. Nu fumam, nu ne îmbătam, nu ne drogam. Nimic. Chiar plictisitori. (zâmbește)