Mihai Bendeac are o relație specială cu familia și, mai ales, cu fratele său. Îi despart 18 ani, iar actorul are numai cuvinte de laudă la adresa mezinului familiei. Este un burlac convinsc, dar ne-a spus că nu îl sperie bătrânețea, însă și-ar dori mult să aibă nepoți.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI!
Spune-ne un moment din viața ta care ți-ai dori să nu se mai repete… Și unul pe care ai vrea să-l retrăiești…
În mod evident, un moment pe care nu mi-aș dori să-l mai repet este școala. Am detestat școala și sistemul de învățământ, mi se părea o porcărie sinistră. Visul recurent pe care-l am e că încă sunt în școală și nu înțeleg de ce, când eu am 37 de ani. Și încerc să-i conving pe toți că nu ar trebui să mai fiu acolo, dar ei se comportă ca și cum acolo ar trebui să fiu. Ceva oribil! Iar o experiență pe care aș vrea să o retrăiesc este stagiunea noastră de la Studioul Cassandra, care a fost absolut fenomenală.
Mihai Bendeac: „Sunt foarte legat de familia mea”
Am impresia că mama ta este și cel mai mare critic al tău. De altfel, am văzut de la cine ai moștenit umorul, când a fost în emisiune. Ce relație ai cu părinții tăi?
Am o relație foarte apropiată, pentru că eu, neavând o altă familie, ca să zic așa, adică nefiind căsătorit, neavând copii, sunt foarte legat de familia mea imediată, de bază – părinții, fratele, bunicii. Și din acest motiv avem o relație foarte apropiată, ne iubim foarte mult și ne respectăm foarte mult.
Citește și: Rebeka, sora secretă a lui Pepe, spune adevărul despre relația lor:„Nu pot să trag întruna de un om'
Cum este Mihai Bendeac în postura de frate mai mare
Cum esti tu în postura de frate mai mare? Știu ca ai o relație specială cu Andrei.
Să știi că diferența s-a simțit de-a lungul timpului. Adică totuși sunt 18 ani între noi. În momentul în care el s-a născut, eu am plecat de acasă, și atunci e ca și cum aș fi avut un copil, dar numai atunci când voiam eu. Cea mai confortabilă chestie cu putință. (râde) El, de-a lungul timpului, a fost cumva afectat și de celebritatea mea, dar de la un punct încolo personalitatea lui a devenit extrem de puternică, și atunci treaba asta l-a făcut să-și dorească să fie o individualitate.
Deși întotdeauna m-a admirat, el nu și-a dorit să fie fratele lui Bendeac, ori mie chestia asta mi se pare extraordinară. Dincolo de asta, simt că pot să-i spun lui frate-meu niște chestii pe care nu i le-aș spune maică-mii, deși ei îi spun aproape tot.
Ai fost oarecum ca un tată pentru Andrei, însă, pe de altă parte, nu te vezi în postura de bărbat însurat… Te sperie perspectiva bărâneții, singurătatea?
Nu, eu cred că au apărut în România niște aziluri private extraordinare. Sunt absolut convins că, până la vârsta aia, voi fi efectiv o legendă, iar acolo o să fiu legenda azilului. O să stau, o să joc rummy și probabil că o să mă ducă ăia de la azil, de 2-3 ori pe săptămână, la teatru, ca să joc. Chiar dacă o să fiu în scaun cu rotile, există roluri și pentru cei în scaun cu rotile… Doar Beligan a jucat până la o vârstă apreciabilă.
Probabil că o să am și o cameră a mea, din care o să ies din când în când, ca să joc cu moșii ăia rummy. Eu sper însă că acolo o să mă viziteze tot tinerele de 25-30 de ani. (râde)
Mihai Bendeac: „Mi-aș dori să am nepoți”
Cum te vezi peste 30 de ani? Ce se va afla la 70 de ani pe bucket list-ul tău?
Într-un mod ciudat, am cam făcut ce mi-am dorit. Pe bucket list-ul meu există un singur lucru – ca la vârsta respectivă să am rolurile pe care mi le doresc eu pentru vârsta respectivă, să am filmele pe care mi le doresc și să fiu în activitate. Asta este singura chestie pe care mi-o doresc. Nu-mi place să călătoresc, îmi place să stau, să am un ban de o pâine și de-o ceapă. (râde).
Pe plan personal, mi-aș dori ca frate-meu, la un moment dat, să facă niște copii și să am nepoți, ca să pot să-i transform în niște golani, așa cum numai eu știu. (râde)
Iar pe termen scurt, mi-aș dori foarte mult ca această carte să se vândă în 10.000 de exemplare, pentru că, zic eu, dacă s-ar vinde 10.000 de exemplare, chiar și pe parcursul câtorva luni, se adună o sumă destul de mare, astfel încât să ne apropiem de final cu ce ne-am propus (n. red. banii proveni și din vânzarea cărții vor fi donați în totalitate unor cauze umanitare).
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL ÎN NUMĂRUL DE IANUARIE AL REVISTEI VIVA! REVISTA SE GĂSEȘTE LA PUNCTELE DE DIFUZARE A PRESEI.
Sursa foto: PR, Facebook, Instagram
Urmărește-ne pe 
