De ce nu se implică trecătorii atunci când o persoană este atacată lângă ei? O întrebare care ne este atât de cunoscută. Abominabila tragedie din Caracal, în care o fetiță de 15 ani a agonizat în mâinile unui monstru în timp ce spera să fie salvată la timp de poliție a readus în discuție, printre multe altele, hibele unei societăți care nu reacționează atunci când o persoană se află în pericol evident. Iată explicațiile găsite de psihologi la acest comportament!
Se întâmplă des în București și în țară. Circulă mii de relatări despre trecători care nu au reacționat atunci când oameni aflați în vecinătatea lor au fost atacați. S-a pus la îndoială spiritul civic, s-a vorbit despre frică, comoditate, curiozitate și multe altele în căutarea unei explicații.
Cazul abominabilei crime din Caracal a scos la iveală multe hibe ale societății, prin care faptul că oamenii par să se ferească în a interveni atunci când aud țipete de la vecini sau când văd, în spațiul public, că cineva e atacat.
Crima la care au asistat 38 de oameni fără să sară în ajutorul victimei
Există multiple explicații la acest comportament, dar una dintre acestea poartă numele de bystander effect. Termenul a fost inventat ca urmare a unei abominabile crime ce a îngrozit America anului 1964. În New York, o tânără pe nume Kitty Genovese a fost ucisă cu o cruzime fără margini în spațiu public, pe stradă, în fața unui complex de locuințe, fără ca nimeni să intervină. Cercetările poliției au scos la iveală un aspect grotesc, ce a îngrozit opinia publică: nu mai puțin de 38 de persoane au asistat la crime din interiorul apartamentelor fără, fără a mișca un deget.
Cercetărilor ulterioare ale psihologilor au scos la iveală faptul că cu cât numărul celor prezenți e mai ridicat, cu atât mai mică e probabilitatea ca cineva să sară în apărare. De aceea, comportamentul poartă numele de ‘efectul de trecător’.
Psihologul explică ‘efectul de trecător’
‘Efectul bystander este un fenomen asociat psihologiei sociale care se referă la lipsa implicării atunci când mai mulți oameni sunt de față. De ce să sun eu la poliție, sigur sună cineva, nu este necesar să intervin, cu siguranță se va găsi cineva să facă asta. Astfel discutăm de o așa numită difuzie a responsabilității, care blochează reacția sau o încetinește semnificativ. Mai mult, putem considera că sunt persoane mai în măsură să ajute, mai calificate decât noi. O persoană a leșinat pe stradă, nu îi acord primul ajutor, poate în mulțime e un medic, o asistentă și oricum ei ar trebui să facă asta. Mediul înconjurător joacă și el un rol important, atunci când nu cunoaștem împrejurimile e puțin probabil să sărim în ajutorul cuiva. Cât de clară e situația și care pot fi consecințele (ce pățesc eu) influențează de asemenea reacțiile oamenilor. Ambiguitatea ne face să nu ne implicăm. Când vedem că cei din jur nu reacționează la o situație, atunci considerăm că nu are un potențial periculos și rămânem pasivi‘, e explicat pentru VIVA! psihoterapeutul Cătălina Cristescu.