Delicată și aparent timidă, Alexandra Ungureanu se face remarcată de la primele acorduri, vocea ei specială dezvăluind o forță interioară incredibilă. Aceeași forță care a propulsat-o printre concurentele apreciate de juriu la „Bravo, ai stil! Celebrities (Kanal D). Am vrut să o cunoaștem mai bine, așadar am provocat-o să dea „din casă'. A făcut-o fără să ezite, cu multă asumare și umor pe măsură.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE OCTOMBRIE, GRATIS, AICI!
Știu că, la un moment dat, ai fost la un pas de căsătorie, dar nu s-a materializat și din cauza faptului că a fost o relație la distanță. Cum ai reușit să depășești momentul?
Am fost cerută în căsătorie de două ori, până acum, cu inel. (zâmbește) Dar în ambele situații a fost cumva o forțare a unei context care nu prea funcționa, așa că nu aveam cum să ajungem la un final fericit, dar nici nu au fost așa drame majore. Până și despre mine, care nu am dat prea multe din intimitatea mea, s-au făcut diverse speculații i m-am trezit cu tot felul de povești în presă.
Când am suferit cel mai mult, nu a știut nimeni, a fost alegerea mea. Iar în ultimii ani, ca să fac loc de ieșire acestor emoții, am mai pus din poveștile mele în cântece, unde capătă viață, dar rămân, totuși, necunoscute, fără chip, fără nume. Și așa mi se pare normal să fie, eu nu am fost cuplată cu persoane publice și m-am gândit că nu e fair să aduc în lumina reflectoarelor pe cineva care nu-și dorește acest lucru.
Alexandra Ungureanu: „Acum sunt singură”
Există cineva acum în viața ta? A vrea să aflu cum trebuie să fie bărbatul care îi face Alexandrei Ungureanu inima să bată mai repede, cel căruia i-ar spune DA.
Acum sunt singură. E un timp cu mine pe care-l apreciez și pe care nu l-am avut, poate, niciodată. Mi-am dat seama că multe dintre greșelile pe care le-am făcut în relații veneau și din niște probleme pe care eu le am cu mine și căutam rezolvarea la celălalt. Toți le avem. Da, e cazul ideal ca doi oameni să se sprijine și să evolueze, și să se repare unul pe altul, dar cred că, din păcate, se întâmplă tot mai rar.
Boala neștiută de care suferă Alexandra Ungureanu.A descoperit în urma unor investigații de rutină
Relațiile sunt tot mai superficiale, răbdarea se pierde lesne, stresul și neajunsurile duc mai ușor la reproș decât la toleranță, respect. Iubirea e pusă la mare încercare, sau poate nu e iubire, a fost doar pasiune și îndrăgosteală… În plus, eu sunt artist, sunt dominată de emoții, nu sunt un om rezonabil, ca partener, deși cred că am fost și extrem de generoasă, când am iubit cu adevărat. Iată că am mai pus pe hârtie, fără să vreau, dintre gândurile cu care mă mai lupt, din când în când. (zâmbește) Așa că nu este despre ce va fi, este încă despre trecut, despre vindecare.
Îți dorești copii la un moment dat sau ești genul de femeie preocupată de carieră?
Am fost mereu preocupată de carieră și cu siguranță am sacrificat relații în acest sens, dacă am fost pusă în situația de a alege. Dar copil îmi doresc, și nu a fost cariera un impediment, ci că nu am găsit partenerul potrivit, cu care să „make it happen, însemnând iubire, dar și respect și responsabilitate. Acum, ceasul biologic are și el rostul lui, și mă confrunt și cu niște afecțiuni care pun mari semne de întrebare asupra fertilității, dar am toată încrederea din lume că lucrurile se vor așeza bine pentru mine.
Alexandra Ungureanu: „Nu mi-am pierdut curajul să iubesc”
Chiar, apropo de vârstă. A fost și în emisiune un moment care te-a deranjat… E clar că trăim, încă, într-o țară cu mentalități învechite, în care femeia trebuie să se mărite și să aibă copii, până la 35 de ani. Tu cum simți această presiune socială? Că ea există, o simțim multe dintre noi…
În ultima vreme, nu prea mă mai afectează acest „trebuie și arătatul cu degetul. Prefer să mă uit în interiorul meu și să fac acolo liniște și pace. Iubirea mi-a dat de furcă, da. Poveștile mele au fost dramatice, au ars spectaculos și s-au stins, deși nu am intrat niciodată într-o relație fără intenții serioase.
Nu mi-am pierdut curajul să iubesc și ador starea de îndrăgosteală, îți dă sclipirea aceea în ochi. Doar că, în același timp, fiecare poveste macină, consumă. Dar nu o să aleg vreodată măritișul ca pe un compromis, ci o să caut în continuare dragostea adevărată, cu toate implicațiile, care sunt și pietrele de temelie ale unei familii.
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL ÎN NUMĂRUL DE NOIEMBRIE AL REVISTEI VIVA! REVISTA SE GĂSEȘTE DEJA LA PUNCTELE DE DIFUZARE A PRESEI.
Urmărește-ne pe 
