Virgil Ianţu, despre carieră şi viaţa de familie. Un tip carismatic și discret, Virgil Ianțu găsește puterea de a se reinventa mereu, pe plan profesional. Prezentatorul concursului de cultură generală „Câștigă România, de la TVR 2, ne-a povestit, în stilu-i caracteristic, despre cele mai frumoase, cele mai grele, dar și cele mai amuzante momente de care a avut parte, atât în carieră, cât și în viaţa personală.
Virgil, ai prezentat formate de televiziune total diferite. Acum, ai revenit la o emisiune de tip concurs. Cum ți-ai caracteriza parcursul profesional?
Unul firesc. Cred că, atunci când te implici într-un proiect, oricare ar fi el, trebuie să aibă legătură cu tine, să te reprezinte, să îl simți cu tot sufletul și să crezi în el. Atunci vin și performanțele, pentru că lucrurile au un parcurs natural și credibil.
Ești prezentator al emisiunii „Câștigă România. Când ai simțit ultima dată că ai câștigat, grație faptului că ești român?
Zilnic. Suntem un popor foarte înzestrat și plin de umor, o țară cum rar mai găsești și sunt un norocos că m-am născut în România. Dar… faptul că mediocritatea, diletantismul conduc astăzi România este un lucru extrem de grav și este cauzat de lipsa de educație ce vine în urma unui proiect foarte bine implementat de clasa politică din 90. Și continuă și astăzi, prin lipsirea de fonduri a celor mai mari universități, bombardarea cu informații fără substanță, superficialitatea sistemului de învățământ, emisiuni TV facile care uniformizează cultural un popor, cum spuneam, foarte înzestrat, dar astăzi ușor de manipulat. Iar eu nu înțeleg de ce permitem asta!
Ți-ai creat, iniția l, o imagine sobră, dar ești extrem de volubil când lucrezi cu copiii. Cum te simți tu, Virgil, în adâncul sufletului?
Dacă urmăriți „Câștigă România, veți vedea că sobrietatea lipsește cu desăvârșire. Atmosfera este una plină de relaxare și de umor, combinată cu momente de suspans și stări emoționale contrastante, așa cum cere un astfel de format. Eu sunt un tip emoțional și atunci sunt puțin din toate.
Cum a fost copilăria ta? Care este cea mai puternică amintire de atunci?
Casa în care am copilărit și atmosfera în familie, sărbătorile, joaca liberă în curte, mirosul de sacâz al arcuşului cu care eram toată ziua sub nas, drumul între casă și școală, colegii și prietenii. Toate astea îmi păstrează încă senzația de acasă, când mă gândesc la Timișoara, deși, de 29 de ani, trăiesc la o distanță de 550 de kilometri, iar casa mea este acum aici, în București.
Când ai spus ultima dată… un lucru trăsnit? Ce anume și cum ai depăşit momentul?
Am încurcat numele unei companii mari cu cel al concurenței, asta pentru că am fost bătut la cap înainte să nu fac asta. A fost mare bucurie în sufletul celor prezenți. Cum am depășit momentul? Nu l-am depășit deloc și nici ei!
Care a fost cea mai mare provocare de care ai avut parte în cariera de moderator? Cât de greu este să răzbeşti în divertisment?
Cel mai dificil, dar și extrem de bun pentru mine ca experiență, a fost „Big Brother. Țineam patru ore de live, weekend de weekend, și schimbările, neprevăzutul, ne aduceau pe mine și pe cei din regie în prag de infarct. A fost greu, dar mi-a prins foarte bine.
Ai avut și momente de dezamăgire, de deziluzie, în viața profesională? Cum ai trecut peste?
Așa cum e normal, ai și dezamăgiri, mai ales atunci când oameni cu care ai construit ceva și care te cunosc bine, alături de care ai făcut lucruri mari și de referință, îți propun să o iei pe o cale profesională antagonică, cu care, bineînțeles, eu nu am fost de acord. Am învățat să fiu mai atent la așteptările pe care le am, pentru a fi dezamăgit cât mai rar.
Televiziunea te-a consacrat, puţini fiind cei care-și mai amintesc că tu ești artist… Ai lăsat pe plan secund cariera muzicală?
Viața mea muzicală continuă și sunt într-o perioadă de reorganizare cu trupa alături de care cânt. Dar, cum știm cu toții, orice ai face, televiziunea este mai vizibilă decât orice.
Ești un tip jovial, dar discret cu viața ta personală… Este discreția secretul liniștii în cuplu?
Nu cred că are legătură. Aici este vorba despre decenţă și despre propriile decizii. Familia, credința cred că țin de intimitate.
Trăiești o poveste de dragoste cu Roxana de mai bine de 15 ani. Sunteți un cuplu modern, care a ales să nu-și oficializeze relația. Nu ați simțit niciodată presiunea societăţii?
Hahaha!Suntem de peste 16 ani împreună și nu simțim nicio presiune, iar noi am ales să oficializăm relația, dar nu am spus când. Toate la timpul lor. Suntem prea tineri și necopți pentru o astfel de decizie. 🙂
Ai spus, într-un interviu, că ai fost un tip rebel, până la 30 de ani. Cum de te-ai cumințit?
Rebel? Nu!Am fost un tip liber care a combinat distracţia cu munca și așa cred că e normal. Trebuie să trecem prin etape de pregătire, de călire emoțională, de înțelegere pentru ce se întâmplă după.
Ai spus despre Roxana că este „generalul din viața ta. Ne poți detalia puțin această afirmație?
Eu sunt mai amețit și mai haotic cu tot ce înseamnă organizare administrativă, sarcini etc., iar ea este un organizator impecabil. Formăm o echipă bună.
Aveți o fiică superbă și talentată pe plan muzical… Prevezi pentru ea o carieră în lumea artistică?
Îi prevăd o școală cu rezultate bune, deocamdată, iar decizia de a urma un drum sau altul va fi a ei. Arta trebuie să vină din sufletul tău, nu de gura părinților care vor să trăiască ce nu au reușit ei sau să retrăiască prin propriul copil.
Ai spus că te consideri un tip norocos. Care a fost cea mai mare bucurie primită de la viaţă?
Sănătatea și fetele mele.
Foto: PR, VIVA!