După ce DiCaprio i-a mulțumit „fratelui său, Tom Hardy, în speech-ul de la Oscar, britanicul a zâmbit larg, în semn de aprobare. Și chiar dacă n-a primit și el marele trofeu pentru rolul din „The Revenant, Hardy l-a surclasat pe Leo în topul celor mai sexy actori.
Tom Hardy este astăzi, pe val. Pe creasta lui, în punctul cel mai înalt și mai spectaculos, din care poate vedea panoramic întreg Hollywoodul, redută aproape cucerită. Britanicul n-a fost în cărțile Academiei anul acesta, dar nominalizarea pentru Cel mai bun actor în rol secundar („The Revenant), prima din carieră, a echivalat cu admiterea sa în rândul celor mai bine cotați actori ai momentului. De aici încolo, e clar o chestiune de (puțin?) timp, până când Hardy, comparat adesea cu Marlon Brando, va primi statueta și poate va avea norocul ca asta să i se întâmple ceva mai devreme decât „fratelui său mai mare.
În ultimele luni s-a vorbit intens despre complexitatea proiectului „The Revenant, o adevărată saga date fiind provocările aproape imposibile cu care s-a confruntat întreaga echipă, actori, producători, regizor, scenariști deopotrivă. Cu toate acestea, pentru Tom Hardy cel mai dificil rol, „din punct de vedere tehnic, ar fi cel din „Legend, fără a uita însă și „Mad Max: Fury Road sau chiar „The Dark Night Rises, pentru care a avut nevoie de pregătiri serioase înainte de începerea filmărilor. Cum Academia preferă rolurile complexe, se prea poate ca într-una din edițiile viitoare ale Oscarurilor britanicul să ia fără prea mult protocol cea mai râvnită statuetă din industria cinematografiei.
SALVAREA UNUI TATĂ
Edward Thomas Hardy are el însuși toate datele unui personaj de film, o biografie complexă, ce începe în Londra, în 1977, într-o familie de artiști. Mama sa, Anne, o pictoriță cu origini irlandeze, i-a insuflat fiului ei o aplecare către estetica artelor vizuale, iar tatăl, Edward „Chips Hardy, scriitor, i-a deschis apetitul pentru lectură. Însă până să-și cultive calitățile, tânărul Hardy a forțat limitele legii și ale părinților săi, dovedindu-se adesea prea puțin atent la consecințele faptelor sale. „La 17 ani, am fost arestat împreună cu fiul unui diplomat, pentru că furasem Mercedes-ul tatălui său. Poliția ne-a văzut, ne-a tras pe dreapta în Kensington, însă marea problemă este că eu aveam un pistol la mine. A fost oribil, nici nu-mi dădeam seama cât de gravă este situația.
Continuarea în numărul de APRILIE al revistei VIVA!, la standurile de presă din 1 APRILIE