Ziua de 8 noimebrie, când se sărbătoresc Sfintii Mihail si Gavril, este una tristă pentru Casa Regală a României, găsind-ul pe Majestatea Sa Regele Mihai în stare de suferință.
Astfel, în acest an nu va exista niciun eveniment organizat la reședința acestuia, Regele fiind împărtășit, marți, de un trimis al ÎPS Mitropolitului Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale.
„Aseară, un trimis al ÎPS Mitropolitului Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale a venit la reşedinţa din Elveţia pentru a da Majestăţii Sale Sfânta Împărtăşanie, în prezenţa Principesei Moştenitoare. În tradiția regală românească, 8 noiembrie este ziua în care Majestata Sa Regele își serba public atât ziua de naștere, cât și ziua onomastică. La Palatul Elisabeta, după anul 2001, Regele Mihai a găzduit de 8 noiembrie evenimentul „Porți deschise’, la care toți românii care doreau să-i ureze la mulți ani erau bineveniți. Ultimele două ocazii în care Regele a apărut la balconul Palatului Elisabeta de ziua onomastică au fost în zilele de 8 noiembrie 2013 și 19 noiembrie 2014.
Principesa Moștenitoare Margareta mulțumește tuturor celor care au trimis în ultimele două zile atât de multe mesaje de iubire, de admirație și de încurajare pentru Majestatea Sa! Familia Regală urează tuturor celor care poartă numele Sfinţilor Mihail şi Gavriil pace sufletească, bucurii şi împliniri!’, se arată în comunicatul Casei Regale.
Luni, Casa Regală a României anunța, tot printr-un comunicat, că starea de sănătate a Regelui Mihai s-a agravat și că „prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenței’.
A devenit regele României la doar 6 ani
Regele Mihai s-a născut pe 25 octombrie, 1921, fiind fiul lui Carol al II-lea și al Reginei Mamă Elena. A devenit pentru prima dată rege în anul 1927, după moartea bunicului său, Ferdinand, și în urma renunțării la tron a lui Carol al II-lea, care a rămas în străinătate. Trei ani mai târziu, în 1930, avea să fie detronat de tatăl său, Carol, primind titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba Iulia.
În urma abdicării lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940, a redevenit din nou Rege. În 1941, de Ziua Națională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, a promit gradul de mareșal, bastonul fiind-ui înmnânat de șeful statului. După colaborarea României cu Germania în al Doilea Război Mondial şi după ce forţele sovietice au intrat în România, a organizat arestarea lui Antonescu în 23 august 1944.
Pe 6 martie 1945, presiunile Uniunii Sovietice l-au forţat pe Mihai să numească un guvern pro-sovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, a funcţionat ca un simplu şef de stat fără autoritate, scrie Mediafax.
În iulie 1945, Stalin l-a decorat cu Ordinul Victoria pentru curajul personal dovedit în răsturnarea lui Antonescu, pentru stoparea războiului contra Aliaţilor, cât şi în semn de recunoştinţă pentru ordinul de încetare a focului emis de Rege în lovitura de stat, ordin care a grăbit avansul Armatei Roşii.
Între august 1945 şi ianuarie 1946, prin ceea ce s-a numit mai târziu „greva regală’, a încercat, fără succes, să se opună guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzând să-i semneze decretele. La presiuni sovietice, britanice şi americane, a renunţat în cele din urmă la opoziţia sa faţă de guvernul comunist, încetând să-i mai ceară demisia. În noiembrie 1947, a călătorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie.
La 30 decembrie 1947 a fost obligat să abdice și s-a exilat în Versoix, Elveția, iar până în 1997 nu i s-a mai permis revenirea. În 1948 sa căsătorit cu Regina Ana a României și autoritățile române comuniste i-au retras cetățenia română. În 1992, i s-a permis să revină în țară doar de sărbătorile pascale, iar abia în 1997 i s-a înapoiat cetățenia română, după înfrângerea electorală a lui Ion Iliescu. La 20 mai 2001 a ajuns la o înțelegere cu autoritățile de la București și i s-a retrocedat o parte a averii regale.
Alexandra Popescu
Foto: Hepta