Sunt aproape doi ani de când Nicoleta și familia ei au renunțat la București pentru o viață retrasă, dar benefică celor patru copii, în Miercurea Ciuc. Retrasă până să parcăm noi în fața casei lor și să răscolim nu doar casa în căutare de cadre, ci și trecutul, mariajul, geloziile, dietele.
Povestea începe să se deruleze cu câteva ore bune înainte ca noi să ajungem la Miercurea Ciuc. De la 4 dimineața, Nicoleta nu mai are somn. Tripleții sunt foarte răciți și nimeni nu poate dormi. Acest ritual se întâmplă de circa șase nopți, de fapt. Mai târziu aveam să o compătimesc pe această temă, primind replica „dar ciobanul care stă și mulge singur 300 de oi odată ce să mai zică? Peste alte două ore apucă să pozeze răsăritul de la ferestrele uriașe ale casei (fosta reședință de burlac a lui Zsolt, soțul Nicoletei, până sa-i dea Nicoleta planurile peste cap) și îmi trimite fotografia pe WhatsApp. Apoi își pregătește o mască de păr, deoarece cu o seară înainte, făcând aceeași încercare, constatase că s-a oprit apa în aproape tot orașul. Așa am găsit-o noi: cu un prosop înfășurat pe cap, în cea mai comodă ținută sport cu putință, făcându-ne semn să păstrăm liniștea: „Dacă tripleții nu dorm, nu mai reușim să facem niciun shooting, sora mea! Înțelesesem din conversațiile la telefon că nu am de-a face cu un om al protocolului. Există o anumită distanță, politicoasă, dar fermă, pe care oamenii cunoscuți o păstrează în raport cu ceilalți. Mai ales cu presa! Pentru Nicoleta această distanță nu există. Ca să nu mai pun la socoteală franchețea de care e capabilă. La prima noastră conversație telefonică mi-a spus că semăn la voce cu Andreea Esca. La a doua, în loc să zică „alo mi-a răspuns cântând din Carlas Dreams: „hop, eroina, hop hop, eroina…
BUCUREȘTI VERSUS MIERCUREA CIUC
În toamnă se fac doi ani de când s-a mutat la Miercurea Ciuc, pentru a le oferi celor patru copii o viață mai frumoasă și mai sănătoasă ca cea din București. Mă uit în jurul meu și realizez brusc că totul e atât de liniștit în acest oraș, până și mașinile se mișcă în slow motion. Încă mă întreb cum s-a adaptat această femeie atât de expansivă și de obișnuită să fie în centrul atenției într-un oraș mic ca Miercurea Ciuc. Am înțeles apoi că orașul s-a adaptat la ea: „Viața mea e la fel de agitată aici ca și în București. Bine, e agitată că o fac eu să fie așa. Sunt singura din Miercurea Ciuc care claxonează. (râde) Aici poți să îi claxonezi, să le dai flashuri, să ieși din mașină, ei merg tot cu 20 la oră. În afară de o cafenea unde Nicoleta poate alege între 60 de sortimente de cafea, nu se poate spune că orașul oferă foarte mult divertisment. Când vor să se simtă bine în weekend, după ce culcă copiii, Nicoleta și Zsolt dau o fugă până la Brașov, pentru o vizită la mall sau un film. „Timpul pe care îl petreci în București stând la un stop o oră noi îl petrecem în mașină, până la Brașov’, ne-a calculat Nicoleta. Orașul e mic, casa în care locuiesc ei este mare. Curtea este și mai mare. Din living ai o panoramă extraordinară asupra orașului. Și asupra celor două complexe rezidențiale recent construite de Zsolt, unde se va muta în viitorul apropiat întreaga familie. Prin unirea a două penthouseuri au obținut locuința perfectă. Nu am mai auzit pe nimeni să se mute de la casă la apartament, cum nici nu am mai auzit vreo mamă să își atenționeze copiii fluierând la ei. Nici nu am mai văzut demult o casă atât de plină de viață, ce-i drept.
Continuarea în numărul de MAI al revistei VIVA!, la standurile de presă din 23 aprilie