Ziua Națională Constantin Brâncuși: 144 de ani de la nașterea marelui sculptor / Lucruri mai puțin știute despre geniul artei contemporane

Pe 19 februarie 1876, în satul Hobiţa, din comuna Peștișani, județul Gorj se năștea cel ce avea să devină unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. De la meşterii din sat şi îndeosebi de la tatăl şi de la bunicul său, a învăţat marele sculptor priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, prindea viaţă, potrivit www.muzeugorj.ro.

După terminarea Şcolii de Meserii, Brâncuşi a plecat la Bucureşti, unde s-a înscris la Şcoala de Belle-Arte, pe care a absolvit-o în 1902. În timpul studenţiei, a realizat lucrările „Bustul lui Vitelius” (1898) şi „Capul lui Laocoon”, pentru care a primit medalia de bronz.

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, făcând popasuri la Budapesta şi Viena. În anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié. După un an, a expus la Salonul de toamnă trei lucrări: „Copilul”, „Orgoliul”, „Portretul lui M.G. Lupaşcu”.

SĂRUTUL, prima operă importantă

În 1907, a petrecut o scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin, notează www.icr.ro. Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic' şi închiriază un spaţiu pe strada Montparnasse, unde îşi amenajează atelierul. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea”. În 1908, Brâncuşi a realizat „Sărutul”, prima sa operă majoră, precum şi „Cuminţenia pământului”.

Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor” şi altele. De asemenea, a finalizat şi „Noul născut”. În lucrările realizate în primele decenii ale secolului XX, se constată o esenţializare a formelor şi o concentrare maximă a expresiei („Începutul lumii”, „Prometeu”, „Domnişoara Pogany”, „Pasărea în spaţiu”, „Măiastra”, „Pasărea măiastră”, „Începutul lumii”, „Cocoşul” etc.). Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale.

Prima versiune a „Coloanei fără sfârşit”, în 1918

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârşit”, definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, la Târgu Jiu. Creat între anii 1937 şi 1938, în aer liber, faimosul ansamblu, emblemă a municipiului Târgu Jiu, este format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii şi a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, fiind inaugurat la 27 octombrie 1938, scrie centrulbrancusi.ro.

Considerând că misiunea artei este să creeze bucurie şi că sculpturile sale nu trebuie respectate, ci trebuie iubite, Constantin Brâncuşi mărturisea: „Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată'.

Moartea lui Constantin Brâncuși

Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie, a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris. „Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea', mărturisea artistul pe patul de moarte.

Ziua națională Constantin Brâncuși

Începând cu 2016, ziua de 19 februarie a fost desemnată Ziua națională Constantin Brâncuși. Din păcate, faimoasa sculptură „Cumințenia pământului”, pentru care statul român a făcut campanie națională de strângere de fonduri în scopul de a o cumpăra, se află într-un depozit, timp în care Ministerul Culturii celebrează viața și opera celebrului artist prin proiecţia unor holograme 3D și ceremonii care au costat 40.000 de euro, potrivit Digi24.ro.

Lucruri mai puțin știute despre Constantin Brâncuşi

• Mânca zilnic mămăligă

Gustul mămăligii îi amintea lui Constantin Brâncuși de copilărie, de locurile natale ce au rămas mereu în sufletul său, potrivit a1.ro. Mânca aproape zilnic chiar și la Paris, în Statele Unite ale Americii sau în oricare colţ al lumii, unde găsea cu greu mălai. De multe ori, îi ruga pe cunoscuţii care veneau din România să-i aducă făină de porumb de acasă.

„Vizitele lui Brâncuși acasă la mine aduceau de fiecare dată o atmosferă degajată, lipsită de prejudecăți, deși mereu îmi răsturnau planurile mele de amfitrioană. Odată era în ajunul întoarcerii sale la Paris, am oferit o masă la care îi invitasem și pe Minulescu, pe Claudia Milian, Marcel Iancu, Ion Vinea și pe M.H. Maxy. Brâncuși a venit îmbrăcat în frac, după obiceiul său, dar din nou s-a manifestat în el acel spirit derutant, care mi se părea că urcă din profunzimea a două milenii de istorie, de la izvoarele dacice. S-a uitat cu un ochi ironic la tartinele cu icre negre, la vinurile de mare noblețe oenologică, la frapierele în care buteliile de șampanie pluteau ca niște grațioase vapoare între mici iceberguri și a optat simplu și firesc pentru … moarea de varză, din care a băut toată seara, cu sifon', povestea artista Milița Petrașcu.

• Maria Tănase i-a frânt inima

Când avea doar 25 de ani, Maria Tănase s-a îndrăgostit nebunește, la prima vedere, de Constantin Brâncuși, cu 37 de ani mai în vârstă decât ea. Tânăra „Pasăre măiastră' a lăsat baltă un recital, alegând să petreacă două zile și două nopți în atelierul lui, fără să știe că el avea să îi frângă inima cu insulte usturătoare.

„Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înţelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu… Auzi? Mă-nţelegi?”, îi declara Constantin Brâncuși tinerei Maria Tănase, după cum a menționat Petre Pandrea în cartea sa.

• Nu voia să audă despre căsătorie

„Un artist nu trebuie să se însoare, fiindcă poate fi masacrat de femeia lui, care se lăbărțează, încearcă să-l subjuge și să-l transforme în eroul papucului. Bărbatul pleacă în bătălii, moare ca ostaș, se ia de piept cu viața. Femeie lui trebuie să aștepte, ca Penelopa, întoarcerea lui Ulysse', spunea Constantin Brâncuși, potrivit a1.ro.

• Părinții l-au crezut mort când avea trei ani

În toamna lui 1879,  când se făcea ţuica „la cazan, Constantin Brâncuși, în vârstă de trei ani, i-a urmărit pe cei care degustă băutura și, într-o clipă de neatenţie, și-a umplut căuşul palmelor cu ţuică şi a băut pe nerăsuflate. A căzut în somn aproape instantaneu.

Tatăl lui s-a gândit deja că va trebui să îi facă înmormântarea, însă cineva s-a gândit să o cheme pe Baba Brânduşa, doftoroaie şi servitoare a Brâncuşilor. Femeia i-a verificat respiraţia copilului, apoi i-a pus sub nas balegă de cal, adunată din preajmă. Copilul a strănutat puternic, în aplauzele familiei.

• L-ar fi pus pe Rockefeller să măture

Se spune că atunci că a venit celebrul bancher David Rockefeller în vizită la el, care-l aprecia mult pe Brâncuşi, l-a întrebat: „Cu ce te pot ajuta? Să-ţi fac rost de nu-ştiu-ce mobilă?. Marele sculptor, însă, i-a răspuns, tăios: „Ia şi mătură atelierul!.

• Și-a câștigat existența, la Paris, spălând pahare

Odată ajuns la Paris, pe jos, marele sculptor a lucrat mai întâi ca spălător de vase. „La Paris, am lucrat, la început, pentru a-mi câștiga existența, ca spălător de vase în restaurante. Eram un soi de paharnic. Nu turnam vin boierilor. Mă specializasem în spălatul paharelor', povestea el. „Am făcut chiar o invenție pentru spălatul paharelor cu rapiditate. Până la mine, se spălau în două ape: un rând cu apă caldă și un rând cu apă rece. Eu am suprimat apa rece și utilizam numai apă fierbinte. Apa fierbinte dizolva, automat, grăsimile, era igienică și paharele se și uscau mai repede…Îmi frigeam buricele degetelor grosolane de sculptor, dar mă resemnasem', mai povestea Brâncuși.

Andy Garcia, in rolul lui Constantin Brancusi in filmul „The Sculptor”

Actorul Andy Garcia a fost ales să joace rolul lui Constantin Brancusi in filmul „The Sculptor”, regizat de Mick Davis. În urmă cu ceva timp, regizorul a postat pe pagina sa de  Facebook o fotografie in care celebrul actor Andy Garcia poarta ochelari si barba, avand un look foarte „brancusian”. Garcia l-a jucat si pe Modigliani, discipolul lui Brancusi, in filmul cu acelasi nume, regizat tot de Mick Davis si filmat in Romania in urma cu mai bine de un deceniu.

Vezi şi care sunt cele 7 arte frumoase și cum au apărut ele!

Urmărește-ne pe Google News