Pe 24 iunie se sărbătoresc Sânzienele, numite în tradiţia populară şi Sfintele, Frumoasele, Măiastrele sau Sânzâienele, care sunt fiinţe ireale, fantastice, făpturi luminoase din aer, albe, frumoase, binefăcătoare. Astăzi se sărbătorește și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și există o serie de tradiții și obiceiuri, dar și interdicții pentru această zi extrem de importantă.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IUNIE, GRATIS, AICI!
Spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele şi Rusaliile, Sânzienele (Drăgaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor căsătorite, păsărilor şi animalelor, dau miros şi puteri tainice florilor, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor şi apără lanurile de intemperiile naturii. Sub un nume sau altul, aceste făpturi mitice există în folclorul tuturor popoarelor, nu numai în Europa, ci pe toate continentele.
Numele de Sanziene desemnează pe de o parte zânele bune, dar şi florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie. Sanzienele sunt plante cu flori galbene-aurii şi plăcut mirositoare. Cresc prin livezi, păşuni, margini de păduri şi poieniţe.
Tradiții și obiceiuri de Sânziene
Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după Solstiţiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului şi înscris sub semnul focului, al Soarelui. În cinstea acestuia se aprind focuri uriaşe pe culmile dealurilor. Încinşi cu brâuri din pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă în foc aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri viitoare. La final, se rostogolesc la vale roţi aprinse, şi ele simboluri ale Soarelui, care se îndreaptă odată cu vara către toamnă şi care au rolul de a alung spiritele rele, potrivit romaniatv.net. Uneori, sunt lăsate să plutească pe ape mici ambarcaţiuni cu lumânări. Se practică săritul peste focul purificator. Se crede că cine va trece prin foc sau va sări peste el în această noapte, se va purifica şi întregul an care urmează va fi apărat de duhurile rele, de boli şi va fi fericit.
Cu această ocazie se realizează şi practici de pomenire a morţilor, numite Moşii de Sânzâiene: se face curăţenie la morminte, se pun flori, se aprind lumânări şi se dă de pomană la cimitir.
În această zi, florile de sânzâiene, împletite în cununi, sunt atârnate, până în anul următor, la ferestre, la porţi, la streşinile caselor, cu credinţa că vor apăra oamenii, animalele şi recolta de forţele nefaste, malefice şi vor aduce noroc şi belşug. Aceste cununi sunt folosite şi pentru prevederea viitorului, în funcţie de felul în care cad după ce sunt aruncate pe casă.
În credinţa populară se crede că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul sau după Sânziene,este de rău augur, deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat.
În unele zone se obişnuieşte ca în această zi să se mănânce turte din aluat cu flori de soc, în felul acesta întregul an care urmează vei fi sănătos. Crenguţe de soc sunt atârnate la ferestre şi la uşi, pentru a apăra în felul acesta casa de orice necazuri şi boli şi pentru a se asigura astfel bunăstarea în tot anul următor. Din cele mai vechi timpuri, socul este plantat lângă casele oamenilor deoarece se crede că în el sălăşluieşte un duh sau o zână bună care-i apără pe oameni de nenorociri. E considerat un sacrilegiu să tai un soc, copacul despre care ţăranii spun că „în faţa lui trebuie să-ţi scoţi pălăria’.
„Sanzienele reprezintă o sărbătoare solară. În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută şi sub denumirea de «Cap de vară» pentru că soarele ajunge acum la apogeu’, a precizat Janeta Ciocan, muzeograf la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare.
În principiu, sărbătoarea de Sanziene care se ţine pe data de 24 iunie, ziua naşterii lui Ioan botezătorul este legată de cultul recoltei şi este un amestec de creştinism, păgânism şi vrăjitorie.
„Ziua de Sânziene este aşteptată mai ales de fetele şi feciorii care doresc să se căsătorească. Fetele se duc la cules de sânziene şi din flori fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă acea cunună rămâne pe casă atunci fata se căsătoreşte în acel an. Au voie la trei încercări şi fiecare aruncare semnifică un an. Dacă aruncă de două ori atunci se va mărita peste doi ani, respectiv trei, dacă aruncă de trei ori’, spune Janeta Ciocan.
Ce să nu faci de Sânziene (Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul)
Conform credințelor străvechi, Sânzienele umblă prin aer, el vin din alte lumi și participă la ceea ce numeau strămoșii noștri drept marea luptă: bătălia dintre forțele binelui și ale răului.
Totodată, nu aveți voie să munciți în grădină în această zi. Vă aduce ghinion și recoltele vor fi sărace.
De asemenea, de Sânziene nu ai voie să speli, să faci curățenie în
casă și nici să întinzi rufele pe sârmă, în curte. Se spune că cine
sfidează sărbătoarea va avea parte de mânia acestor făpturi mitologice.
Este bine ca în această zi, pentru a avea parte de lucruri bune și pentru a fi fertile, femeile să se spele în râuri de munte ori să își ude picioarele și trupul cu apă sfințită.
În unele regiuni rurale, pe 24 iunie, fetele se îmbracă în straie bărbătești și joacă rolul de Drăgan, alături de fetele care își păstrează costumele femeiești. De aici și celălalt nume al sărbătorii, cel de Drăgaică, potrivit fanatik.ro.
La apus de Soare, în unele sate se aprind lucrurile vechi din casă,
cele de care oamenii nu au nevoie, iar focul se stinge la final cu apă
din fântână ori cu apă sfințită de preot.
În acest mod se crede că spiritele rele vor fi alungate, iar asupra gospodăriei va domni bunătatea și belșugul.
În final, este bine ca în ziua Sfântului Ioan Botezătorul să te rogi atât pentru binele aproapelui cât și pentru cel al inamicului. Este ziua marii răsplate, căci așa cum Ioan Botezătorul a fost răsplătit de Dumnezeu pentru că i-a botezat Unicul Fiu întru dreapta credință, așa și oamenii vor fi răsplătiți pentru credința lor de acum.