Intrarea COVID – 19 în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migraţie, circulaţia virusului a fost extrem de limitată din punct de vedere spaţial sau geografic, iar numărul de lanţuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut, conform unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Bucureşti, care a analizat primele 18 zile de circulaţie coronavirusului în România, pe baza datelor furnizate, în spaţiul public, de către Ministerul Sănătăţii şi alte autorităţi ale statului.
‘Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte ţări europene (e.g., Spania sau Italia). Nu însă şi magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior. Cele 18 zile pornesc de la momentul în care a fost anunţat primul caz de infectare’, este o primă concluzie a studiului, care remarcă faptul că, ‘indiferent de magnitudine, creşterea numărului de cazuri manifestă o tendinţă exponenţială’.
Autorii studiului, Grupul de cercetare a grafurilor şi reţelelor sociale (GraphNets) din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială (Universitatea din Bucureşti), coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, mai afirmă că bărbaţii au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacţiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacţiunea cu o femeie, iar efectul de vârstă în reţea nu este semnificativ statistic, pentru că infectarea a avut loc în interiorul familiei sau întâmplător.
‘ Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privinţa localizării (e.g., persoane din Bucureşti se infectează de la alte persoane din Bucureşti aflate în proximitatea spaţială imediată etc.). Circulaţia COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spaţial sau geografic. Numărul de lanţuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de reţea personală sau de proximitate fizică imediată’, sunt concluziile studiului.
Acelaşi studiu mai indică faptul că intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migraţie. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul reţelele de migraţie care leagă comunităţi de origine şi comunităţi de destinaţie ale migranţilor români.