Ortodocşii de rit vechi sărbătoresc în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2021 Revelionul. Sârbii, ucrainienii, rușii și lipoveni celebrează trecerea dintre ani după calendarul iulian, iar petrecerea de Anul Nou pe stil vechi este însoțită de tradiții și obiceiuri specifice.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI!
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile. În anul 1699, ţarul rus, Petru I, a decis ca Anul Nou să fie sărbătorit pe 1 ianuarie şi a adoptat calendarul Iulian, care este în urmă cu 13 zile faţă de cel Gregorian. Calendarul Iulian a funcţionat în Rusia până în 1918.
Cine sărbătorește Revelionul pe rit vechi
Revelionul pe rit vechi este sărbătorit de creștinii care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.
Tradiții și obiceiuri de Anul Nou pe stil vechi
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile. În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă.
Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe.
Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul’. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează ursul, calul sau capra. Aceste obiceiuri datează încă de pe vremea dacilor.
În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.
Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri, potrivit alba24.ro.
Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei.
Potrivit
tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi
purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi
dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.
Se păstrează
obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători:
clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.
Sârbii obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie de Revelion, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.
În tradiția populară se crede că dacă că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.
Citește și:
Dieta rapidă după Sărbători, explicată pas cu pas de nutriționistul Lygia Alexandrescu
Ceaiul de ceapă cu nuci, cel mai bun remediu natural pentru tuse și dureri de gât
Obiceiuri de Anul Nou pe stil vechi
Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în noul an, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.
Rusii din Galaţi mai
păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel
de clătite cu brânză sau cu carne, varzari, piroste, găluşti din aluat,
cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi
rusoaicele învârtesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.
Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme.
Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.