Pe 22 februarie 2020, creștinii ortodocși fac parastas pentru pomenirea morților, împart colivă și piftie, iar Biserica oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți. Și asta pentru că astăzi sunt Moșii de iarnă, numiți în popor și „Moșii cei mari' sau „Pomenirea Morților'. Există o serie de tradiții și obiceiuri pentru Sâmbăta Morților, pe care creștinii le respectă pentru că în această zi se spune că sufletele morților vin pe pământ și trebuie dată de pomană așa încât spiritele să-i ocolească.
În
fiecare an, în ziua de sâmbătă de dinaintea Infricoșătoarei Judecați (Lăsata
secului de carne), creștinii ortodocși din România își pomenesc morții.
În
această zi, în Biserica se pomenesc persoanele care nu au avut parte de slujbe
rânduite la înmormântare. Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și
fără pregătire sau fără pocăința necesară, Biserica face mijlocire pentru toți
aceștia, că să se bucure de fericirea veșnică, potrivit stirilekanald.ro.
De
Moșii de iarnă se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute in nefiinta. Se
zice ca este bine sa aprinzi cel putin doua, pentru a incalzi sufletele celor
decedati.
Cuvântul
moşi’ vine de la strămoşi’ şi se referă la persoanele trecute la cele
veşnice. Cu apelativul moşi’ sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele
sărbători ce le sunt consacrate, precum şi pomenile făcute pentru ei. Din
zilele de Moşi amintim: Moşii de primăvară’ (de Mucinici), Moşii de vară’
(sâmbăta dinaintea Rusaliilor), Moşii de toamnă’ (în prima sâmbătă din luna
noiembrie), Moşii de iarnă’ (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de
carne).
Bătrânii
își aduc aminte că Moșilor de iarnă li se mai spunea și Moșii de piftii și
sâmbăta piftiilor. Mai mult, aceasta este singura zi în care se mănâncă
răcituri sau piftii. Dacă acestea nu erau mâncate în totalitate în această zi,
a doua zi erau aruncate. Altfel, frigurile și-ar fi făcut apariția în timpul
verii, notează Antena3.
În
tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite,
colivă, prescure şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare
şi pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de
pomenire, atât săracilor din biserică, cât şi vecinilor, persoanelor sărmane
întâlnite la cimitir şi pe stradă, în ziua parastasului.
De
Sâmbăta Morților, obiceiul este să se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin,
colaci, colivă, piftie, fructe și lumanari aprinse.
Totodată, Moşii de Iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor dinaintea Învierii.
foto: www.stirilekanald.ro